Botez – Mirungere – Euharistie

În tradiţia veche, Botezul, Mirungerea şi Euharistia erau un singur tot, un singur ansamblu liturgic, o rânduială complexă. De altfel, şi astăzi cele trei taine se întâlnesc în rânduiala Sfântului Botez. Mitungerea încununează Botezul, Euharistia înseamnă încununarea Mirungerii. Prin Botez, noi renaştem din apă şi din Duh, această naştere ne deschide spre primirea darului Sfântului Duh, care ne deschide accesul în Biserică, permiţându-ne să stăm la masa lui Hristos în Împărăţia Sa. Suntem botezaţi cu scopul de a putea primi Duhul Sfânt; primim Duhul Sfânt cu scopul de a deveni membri ai Trupului lui Hristos şi să creştem la sânul Bisericii până devenim plenar şi adevărat creştini.

Este important de reţinut că fiecare ritual, fiecare act al slujbei botezului exprimă credinţa Bisericii, ar fi frumos – zice liturgistul Alexandre Schmemann – ca toate dimensiunile cosmice, eclesiologice şi eshatologice ale credinţei noastre şi ale spiritualităţii noastre, să se traducă în ceremoniile noastre baptismale private, mondenizate la maximum, fapt care slăbeşte şi contrazice, aproape toate perceptele şi învăţăturile Sfinţilor Părinţi… un reviriment în reconsiderarea Botezului este nu numai dorit dar şi posibil printr-o redescoperire comună a semnificaţiei reale a botezului, a plinătăţii lui, a frumuseţii lui, a forţei şi a bucuriei lui, aşa vom putea face iarăşi din credinţa noastră “biruinţa care a triumfat asupra lumii”.

În cadrul Botezului este inclusă şi Taina Mirungerii – este taina ce dă noilor botezaţi darurile Sfântului Duh necesare vieţii lor creştine. Preotul unde, cu luare aminte, pe cel botezat cu Sfântul şi Marele Mir, făcând chipul Crucii: la frunte, la ochi, la nări, la gură, la amândouă urechile, pe piept, pe spate, la mâini şi la picioare, zicând: “Pecetea Darului Sfântului Duh”, Sfântul Duh ca dar! Suntem noi, oare, în stare să sesizăm negrăita profunzime a acestei taine, adevăratele ei implicaţii teologice şi spirituale? Sfântul Duh revărsat dintotdeauna de către Tatăl peste Fiul şi care, în Iordan S-a pogorât peste Hristos, coboară peste noi şi rămâne în noi ca dar personal al lui Hrtistos, dar venind de la Tatăl său, Duhul care este viaţa Lui şi noi suntem primiţi să participăm la viaţa Lui.

Sfârşitul Botezului culminează cu împărtăşirea cu Trupul şi Sângele Mântuitorului, spre iertarea păcatului strămoşesc şi a celorlalte păcate personale, spre viaţa veşnică.

Iată de ce, în vremurile primare, Botezul era o sărbătoare a întregii comunităţi, o bucurie exprimată şi prin dansul sacru când toată Biserica este chemată să cânte: “Câţi în Hristos v-aţi botezat, în Hristos v-aţi şi îmbrăcat. Aliluia”.