Breviar ASTRA Năsăud/ august 2026

6 august. Sărbătoarea Scihimbarea la Față, care anunța sfârșitul verii și sosirea anotimpului de toamnă are un farmec aparte, când se desfășoară la Mănăstirea din Ilva Mare – stareț Maica Hristofora, preot Daniil Ureche. În acest an sărbătoarea a fost onorată de protopopul Năsăudului Ovidiu Sermeșan, preasfințitul părinte Samuel Bistrițeanu de la Cluj, pr. Cristian Lupșan, Daniil Ureche, Paisie Pașcu, pr. Boldirescu din Basarabia, cu un grup de tineri misionari, care au prezentat atât cântece bisericești, cât și cântece patriotice. Au fost prezenți credincioși, atât din Ilva Mare, cât și din alte localități ale ținutului năsăudean, precum și autoritățile care-și respectă alegătorii: primarul Alexandru Anca, Emil R. Moldovan, Stelian Dolha, Gabriel Lazani ș.a. De la Năsăud erau prezenți președinții ASTREI Ioan Boțan, Ioana Lăpușneanu, Ioan Seni, bine primiți de astriștii locali – Sabina Gălan și familia Berengea. Toți am înțeles că Schimbarea la Față înseamnă întărirea în credință, prin comuniune și părtășie, prin ajutorarea și iertarea aproapelui, ori de câte ori te supără…

7 august. Membrii ASTREI participau online la lansarea de carte a D-nei prof. dr. Luminița Cornea, fost președinte al ASTREI Harghita-Covasna, actualmente membru al ASTREI Cluj, care prezenta cartea Romulus Cioflec și lumea lui, editura Șc. Ardeleană, 2026, 337 pag., în care dezvăluia viața și opera intelectualului ardelean Romulus Ciofelc, integrat atât în lupta de emancipare a ardelenilor, cât și a basarabenilor. Este modelul de intelectual implicat, pe care-l pot urma atât astriștii clujeni, cât și cei năsăudeni și chiar toată elita culturală ardeleană. Invitat special la activitate a fost și acad. Ioan Aurel Pop, care a adus noi elogii familiei Cioflec, promotoare a interesului național, dar răsplătită de comuniști cu arestări și închisoare. Astriștii năsăudeni au urmărit online activitatea moderată de președintele ASTREI Cluj – prof. univ. dr. Ioan Chirilă, în care s-au implicat și alți intelectuali clujeni, precum Vasile George Dâncu, Mircea Gh. Abrudan ș.a…

8 aug. Sosea și la Năsăud un Apel pentru ajutorarea Bisericii din Feștelița, Basarabia, în vederea finalizării lucrărilor care durează de mai mulți ani… Am lansat apelul pe internet, dar n-a răspuns nimeni cu ajutor concret, doar laicuri că au aflat de problemă, dar… În final am răspuns cu o sumă după posibilitățile mele, trimisă într-un cont colector al Bisericii…

9 aug. La Ilva Mare, după ieșirea de la Biserică, era sărbătorit profesorul Ștefan Sas, la primirea legitimației de Membru al Ligii Scriitorilor Năsăudeni, în aplauzele astriștilor ilveni – Sabina Gălan, Ștefan Candale, Ironim Ureche, Ana Berengea și a membrilor familiei – soția, fiicele și nepoatele, precum și a astriștilor năsăudeni Ioan și Lucreția Mititean, Ioan Boțan, Ioana Lăpușneanu, Mircea Daroși, Macedon Tifeni și Ioan Seni. Profesorul Ștefan Sas și-a prezentat opera cu multă modestie și elocvență, iar discursurile oaspeților locali sau năsăudeni au etalat vredniciile autorului celor șapte volume monografice. Felicitări autorului, felicitări oaspeților, care, împreună au dat sens și valoare unei munci dedicate comunității.

12 aug. Astriștii năsăudeni, alături de întreaga țară se bucurau de cel de-al treilea titlu european obținut consecutiv de tânărul român David Popovici, la înot, 100 m liber, titlu obținut în 46,56 secunde, urmat de un rus (46,74 sec.) și de un maghiar (46,87 sec.).

15 aug. Rămâne în calendarul românesc ca Ziua sacrificării domnitorului C-tin Brâncoveanu (1688-1714) și a fiilor săi: Constantin, Ștefan, Radu și Matei (copil care avea doar 11 ani), inclusiv ginerele Ianache Văcărescu, sacrificați pentru credință de către sultanul Ahmed al III-lea. După el a rămas o țară bine rânduită și gospodărită, Domnitorul a sprijinit cultura, traducerea de cărți, laice sau religioase, a susținut tipografii, școli și academii, numeroși cărturari și artiști care au dezvoltat stilul brâncovenesc, iar unele construcții, prercum Palatul Mogoșoaia, Mănăstirea Hurezi, Palatul Potlogi, alte mănăstiri și biserici sunt protejate deja, de UNESCO. Împreună cu soția Marica, a avut 11 copii din care șapte au ajuns la maturitate, fiind foarte bine educați. Rămân proverbiale vorbele sale în fața morții: „Fiii mei, fiți tari! Am pierdut tot ce aveam pe lumea aceasta; să nu ne pierdem și sufletele”. În anul 1992 au fost canonizați și ziua de 16 august le poartă nuimele pentru eternitate. ASTRA și BISERICA-i cinstesc prin neuitare, pomeniri și comemorări…

16 aug.  În Biserica din Hamba, jud. Sibiu era sărbătorit, la împlinirea vârstei de 81 de ani, profesorul univ. dr. Dumitru Acu, care, mai mult de 32 de ani a fost președinte al ASTREI Centrale (1992-2025), aducându-și aportul la revigorarea ASTREI contemporane rediviva, reușind reînființarea a peste 80 de despărțăminte, înființarea editurii ASTRA, de organizare a celor 32 de adunări anuale în stil itinerant, de a revigora revista ASTREI Centrale/ Foaia Poporului, de a- i aduce în prezidiu atât pe ierarhii ortodocși, cât și pe cei greco-catolici, de a avea în ASTRA ca membri înscriși, inclusiv academicieni, profesori universitari, elite românești din diaspora etc. S-a deplasat la adunările anuale ale despărțămintelor, fiind o prezență utilă și benefică. N-a reușit să recupereze proprietățile ASTREI, pentru că regimul instaurat după 1989 a retrocedat proprietăți doar ungurilor, evreilor și sașilor. La aniversare a primit mesaje de la Academia Română, Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu, de la actuala conducere a ASTREI Centrale, de la societățile culturale din Chișinău/ ASTRA și Limba Noastră cea Română. Fără o implicare serioasă, noua conducere a ASTREI Centrale nu va mai putea menține un număr substanțial de filiale, nu va edita nici revista, iar despre recuperări de bunuri, poate vor exista ceva promisiuni, dar atât !

16 aug.  În Biserica din Hamba, jud. Sibiu era sărbătorit, la împlinirea vârstei de 81 de ani, profesorul univ. dr. Dumitru Acu, care, mai mult de 32 de ani a fost președinte al ASTREI Centrale (1992-2025), aducându-și aportul la revigorarea ASTREI contemporane rediviva, reușind reînființarea a peste 80 de despărțăminte, înființarea editurii ASTRA, de organizare a celor 32 de adunări anuale în stil itinerant, de a revigora revista ASTREI Centrale/ Foaia Poporului, de a- i aduce în prezidiu atât pe ierarhii ortodocși, cât și pe cei greco-catolici, de a avea în ASTRA ca membri înscriși, inclusiv academicieni, profesori universitari, elite românești din diaspora etc. S-a deplasat la adunările anuale ale despărțămintelor, fiind o prezență utilă și benefică. N-a reușit să recupereze proprietățile ASTREI, pentru că regimul instaurat după 1989 a retrocedat proprietăți doar ungurilor, evreilor și sașilor. La aniversare a primit mesaje de la Academia Română, Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu, de la actuala conducere a ASTREI Centrale, de la societățile culturale din Chișinău/ ASTRA și Limba Noastră cea Română. Fără o implicare serioasă, noua conducere a ASTREI Centrale nu va mai putea menține un număr substanțial de filiale, nu va edita nici revista, iar despre recuperări de bunuri, poate vor exista ceva promisiuni, dar atât !

20 aug. Adunarea ASTREI Bârgău avea loc în locația LangaLand din Mijlocenii Bârgăului, fiind deschisă cu binecuvântarea pr. dr. Nicolae Mănarcă din Mijloceni. A fost etalată activitatea ASTREI de către juristul Ioan Someșan, care a prezentat și câțiva bârgăoani de top, printre care și avocatul Vasile Pahone, prezent de 1 Decembrie 1918, la Alba Iulia, fost prefect al județului etc. Col. Ioan Haidău a prezentat activitatea generalilor Florian Caba și Viorel Hexan, în cartea „Cronică în marș. Repere monografice ale Regimentului și Brigăzii 4 Mecanizate „Voivodul Gelu” (iunie 1946-mai 2001), editura Caiete silvane, Zalău, 2018, iar la pag. 312-316 îl prezintă pe col. Ioan Boțan, azi președinte al Desp. ASTRA Năsăud. Despre bârgăoanii de top de altădată și de acum au mai vorbit și Leon Burbulea, Ioana Ilieș, Ioan Lazăr, Ioan Boțan, Ioan Seni, Ioana Lăpușneanu, Livia și Alexandra Blaga. Au susținut atmosfera cu melodii zonale și poezii originale, soliștii Marinela Monda, Diana Hăngănuț, poeta Ioana Ilieș, saxofonistul Vali Omulescu și solistul Zaharie Ilieș.

21 aug. Se sărbătorea la Năsăud, aniversarea a 145 de ani de la înființarea Desp. ASTRA Năsăud (21 aug. 1881), Programul cuprindea următoarele conferințe: Crecetător Dr. Mircea Gh. Abrudan, Institutul de Istorie „G. Barițiu” Cluj-Napoca – ASTRA în viziunea istoricului Liviu Maior; Vasile George Dâncu/ director Editura „Șc. Ardeleană” -  ASTRA și Edit. „Șc. Ardeleană (Liviu Maior și V Gh Abrudan); Prof. Ioan Seni – Momente din Istoria ASTREI Năsăudene; Col. Ioan Boțan, președinte Desp. ASTRA Năsăud – Astra în contemporaneitate. Între conferințe au evoluat elegant, cu momente muzicale și poetice Leon Strugar din Sângeorz-Băi, Ioana Roman din Cluj-Napoca, Ștefan Ghioc, Morar Floarea, Ana Vaida, Lucreția Mititean din Năsăud, Silviu Guzu din Poiana Ilvei, Ivan Radu și Ioan Lazăr din Bistrița, Ioan Someșan/ Bârgău, Valer Mureșan/ Chiuza. Din conținutul activității se desprind câteva învățăminte: ASTRA funcționează bine dacă are oameni devotați; Membrii ASTREI sunt eficienți doar dacă-și asumă unele responsabilități; Comunitatea locală și administrația locală trebuie să simtă aportul ASTREI la fenomenul educativ de astăzi ș.m.a. Sărbătoarea moderată de președinta Ioana Lăpușneanu a fost onorată de astriști din Dej/ ec. dr. Radu Gavrilă, Cornelia Pușcaș.., din Cluj-Napoca/ Ioana Roman, din Bistrița/ Rodica Fercana, Bârgău/ președinte Ioan Cordovan, ASTRA Ilveană/ Sabina Gălan, Emil Iugan,  familia Mărioara și Silviu Guzu, Posmuș/ președinte Aurica Someșan, Chiuza/ familia Valer Mureșan, Telciu/ președinte Valeri Toderici, Rebrișoara/ familia Smaranda și Nicolae Lup, și mulți astriști din orașul Năsăud. Conferințele au scos în evidență rolul ASTREI de lider implicat în emanciparea culturală și economică a românilor ardeleni, locul și rolul elitelor astriste dîn evoluția ASTREI, momente definitorii în evoluția ASTREI Năsăud, precum înființarea despărțământului; adunările ASTREI naționale găzduite de Năsăud (1870, 1893…); ASTRA rediviv a (1990-2020); Președintele Ioan Boțan a evidențiat greutățile întâmpionate de ASTRA în zilele noastre: dezinteresul populației; lipsa tinerilor; lipsa elitelor în cultură și politică; nedefinirea interesului național; marea dezamăgire națională prin care țara a pierdut câteva milione de români, plecați în căutarea unui loc de muncă; neîncrederea în ziua de mâine; umilirea românilor prin datorii și dobânzi etci…

27 aug. Saloanele literare ale ASTREI Dej au prilejuit iubitorilor de literatură să-și expună gândurile în performanța de a citi literatură, de a crea literatură și de a promova creația literară, astfel că neliniștea literară a fiecăruia a fost satisfăcută pentru o clipă de către fiecare participant, prin intervențiile prof. dr. Valeria Bilț, prof. Cristian Păltinean, a insp. Ioana Lăpușneanu și binențeles, a amfitrionului ec. dr. Radu Gavrilă. De la Năsăud au participat președinții astriști Ioan Boțan, Ioana Lăpușneanu și Mircea Daroși. Schimbul de experiență a fost deopotrivă util atât gazderlor dejene, cât și oaspeților din Tg. Lăpuș, Năsăud, Cluj și alte zone transilvane, care au admirat atât momentul muzical al D-nei Cristina Beldean-Moșuțan și expoziția de carte, cu exponate din opera scriitorilor Vasile Alexandri, I. L. Caragiale și Mihai Eminescu, cât și discursurile literare dedicate limbii române.

27 august înseamnă și Ziua independenței Republicii Moldova, fostă provincie românească, răpită de ruși în 1812, revenită la Țara Mamă în 1918, anexată din nou de ruși în 1940 și revenită după 1990 la o stare de independență, fără a se mai uni cu România. Elitele lor și elitele României nu mai au valoarea elitelor din anul 1918. Orice voce este mai mult declamativă. Primează interesul personal în dauna interesului major, de națiune unită…

31 aug. Ziua Limbii Române aducea la Năsăud pe distinsul intelectual Mădălin-Sebastian Lung, membru al Academiei elitelor, modelelor și valorilor românești contemporane, dispus să ne prezinte drumul anevoios ce ne duce spre cele mai înalte valori ale culturii românești, în care ne regăsim identitatea și în care găsim modele de conviețuire din cele mai bogate în virtuți și respect față de conviețuirea în frumos și admirație față de tot ceea ce ne înconjoară. În acest sens ne-a prezentat volumul de autor „Protopopul ortodox Aurel Munteanu al Huedinului. Scurtă monografie”, o viață de bun român, sacrificat de unguri în anul 1940, în condiții apocaliptice de ură și crimă. Astfel de crime petrecute în anul 1940 la Ip, Trăsnea, Huedin etc, împotriva românilor n-ar trebui să se mai întâmple, chiar dacă criminalii au rămas nepedepsiți. Sărbătoarea a debutat cu un excurs elevat al președintei Ioana Lăpușneanu, de la Limba românî a cronicarilor la Inteligența Artificială de astăzi..; Președintele Ioan Boțan a continuat cu imaginea satului românesc în operele lui Liviu Rebreanu, ca un omagiu la cei 82 de ani de la moartea sa; D-na Ioana Roman și Leon Strugar au reținut publicul cu cele mai frumoase melodii păstrate în tradiția românească. S-au alăturat cu mesaje de înaltă prețuire a limbii române și preotul Arsenie de la Bichigiu, Valer Ilovan, Lucreția Mititean, Maria Urs, Livia Rebreanu, Radu Ivan, Ioan Lazăr, Ștefan Ghioc, Grigore Silviu Guzu, Mircea Daroși, Pompei Pop, Fl. Morar, Valeri Toderici, Ioan Seni, alături de care s-au bucurat Sabina Gălan/ Ilva Mare, Claudia Talpoș, Dorina Catarig/ rebrișoara, Ov. Maghiar, Ica Gaftone/ Salva, Ana și Vișu Vaida, Nicolae și Smaranda Lup, precum ș.a.

Prof. Ioan Seni