Cânepa din Agrieşel, pregătită pentru tors

Drumul cânepei a fost făcut, din nou, la Agrieşel, spre luarea aminte a actualelor generaţii a tradiţiilor noastre străbune.

Cultura cânepei se pierde în negura istoriei, care menţionează îndeletnicirea femeilor în realizarea de îmbrăcăminte şi decoraţiuni în gospodărie. Dacii au folosit cânepa şi la vindecarea rănilor şi arsurilor cu cataplasma din inflorescenţă.

Până nu de mult, cânepa era cea mai importantă dintre plantele textile cultivate, deoarece constituia materialul de baza a “stofelor” din care se confecţiona îmbracămintea. Prin proiectul „Drumul cânepei de la cules la tors”, iniţiat de învăţătoarea Floarea Pop, înscris în planul de acţiuni al Căminului Cultural, director Ionuţ Pop, agreşenii readuc în actualitate una dintre îndeletnicirile gospodăriei de altă dată. Împreună cu femeile din sat, Floarea Pop a adunat cânepa de toamnă. Asta după ce în iulie a fost adunată cânepa de vară. Pe Valea lui Negrei cânepa a fost pusă la topit în apă, apoi scoaterea de la topcilă a fost urmată de spălare şi punerea la uscat. La cea de toamnă femeile treierau cânepa cu seminţe, prin scuturare, apoi a urmat geresul seminţelor prin ciur, dar şi hopălitul cu covata. Treieratul este o muncă grea pentru femei; acestea lucrau una lânga alta cu mare atenţie şi repede. Firele de cânepă cu seminţe rămase după treierat, se prelucrează în mod asemănător ca şi firele de cânepa cu flori. Cânepa scoasă din apă, uscată la soare, a fost tocată cu meliţă. Cânepa se pune sub braţul meliţei şi se loveşte. Dacă era bine înmuiată atunci cădea pleava şi ramânea doar firul de cânepă. Dărăcitorul, pieptănatul, adică hercelatul, până când firul devine mătăsos şi se strânge în fuioare au fost alte etape văzute de agrieşeni.

Toarcerea cânepii se va face în lungile nopţi de iarnă la şezătorile din Agrieşel, iar mai apoi firele vor intra la ţesut, pentru haine noi. Alături de Floarea Pop, truditoare pe altarul culturii populare, au fost părintele Timoftei Găurean din Agrieş, părintele Laurean de la Mănăstirea Molişet, prof. Simona Florea din Agrieş, înv. Victoriţa Gherghel-Molişet,împreună cu elevii, Grigore Sâmboan de la Radio Renaşterea, Grupul folcloric Glanetaşul, coordonat de Floarea Pop, dar şi elevii ei din Iedera. După muncă a avut loc şi răsplata, o masă bogată oferită cu sprijinul familiilor: Ludovica Pop, Cristina Gherghel, Lucreţia Gherghel, Maria Horoba (Oşanca), Delia Rus ş.a. Obiceiul a fost pus în practică la o casă veche, aparţinând familiilor Senea Aurel şi Firuca Rus.