Ce este nunta

Nunta, sau cununia, este Taina în care, prin preot, se împărtăşeşte harul Duhului Sfânt bărbatului şi femeii care se căsătoresc unindu-se în mod liber, înălţând această relaţie naturală la unirea duhovnicească între Hristos şi Biserică. Sfântul ioan Gură de Aur spune, „Căsătoria este un chip tainic al Bisericii”.
Actul central al acestei Taine se consumă atunci când preotul aşează cununia pe capul bărbatului după ce în prealabil a atins cu ea fruntea bărbatului şi a femeii făcând semnul crucii în numele Sfintei Treimi. Biserica Ortodoxă primeşte căsătoria dintre un ortodox şi unul neortodox numai cu condiţia ca această Taină să fie făcută ortodox iar viitorii copii să fie crescuţi ortodox. Diaconii şi preoţii, după hirotonia lor, nu se pot căsători, iar pentru a ajunge arhiereu trebuie ca respectivul să nu fi fost căsătorit, cu excepţia cazului când soţia a murit sau s-a călugărit.
Căsătoria este insolubilă. „Pentru învârtoşarea inimii lor, a iudeilor, le-a îngăduit Moise să lase femeile, dar, din început, n-a fost aşa.” „Iar ceea ce Dumnezeu a împreunat omul să nu despartă” Matei XIV, 3-8. Biserica Romano-Catolică nu admite divorţul dar acceptă separaţia provizorie a soţilor până ce aceştia se împacă. De asemenea această Biserică a instituit celibatul întregului cler în timp ce Biserica Ortodoxă opreşte de la căsătorie numai pe episcopi. Protestanţii nu văd în Cununie transmiterea de har divin şi făgăduinţa iertării păcatelor, aşa că reping această Taină, acceptând-o doar ca simplă rânduială dumnezeiască pentru perpetuarea vieţii. Ortodoxismul consideră căsătoria ca cel mai vechi aşezământ dumnezeiesc între oameni şi ca cea mai veche Taină. „Apoi a zis Dumnezeu, nu este bine să fie omul singur, îi voi face lui un ajutor de potriva lui”, Fac. 2, 18-24. „Aşa încât nu mai sunt doi, ci un trup”,Mt.19,6.
Căsătoria este împreunarea celor doi soţi, prin puterea lui Dumnezeu, în aşa fel încât cei doi nu mai sunt doi ci unul singur.