CENTENAR 1918-2018

Istoricul şi scriitorul IOAN SENI, a scos recent de la Editura Napoca Star, volumul “Centenar 1918-2018. Năsăudeni pe coordonatele Primului Război Mondial şi ale Marii Uniri”, o exprimare a sufletului colectiv, prin care autorul cugetă, convins că numai cugetând poţi aspira la adevăr.
Coborâtor de pe Valea Gersei-Scrada, Rebrişoara, autorul a dobândit ceva din nobleţea satului natal, bunătatea, spiritul de dăruire şi o mare profunzime în gândire. Ca dovadă, dă tot ce are mai bun în sufletul său, pornind pe o cale esenţială de cunoaştere a realităţii istorice, cu dorinţa de a se contopi cu misterele evenimentelor petrecute în decursul anilor.
Autorul de faţă, a semnat mai multe volume cu tematică istorică cuprins de pasiuni, visuri şi idealuri şi arta de a selecta şi de a valorifica eficient evenimentele şi datele din istoria neamului românesc.
Pentru scrierea acestui volum, cu peste 300 de pagini, scriitorul năsăudean, fostul profesor de la Liceul Grăniceresc, a mers pe căi diferite de explorare, consultând un bogat material bibliografic, dovedindu-se un observator excelent al evenimentelor şi a implicării năsăudenilor în actul UNIRII.
Sunt prea puţine cuvintele pentru a vorbi despre oameni de talia lui Ioan Seni, liderul Astrei Năsăudene de peste 25 de ani, profesorul de excepţie, ce ştie să-şi dea singur de lucru, făcând din voluntariat o adevărată pasiune.
Avem la îndemână o carte revelatoare, pentru propagarea evenimentelor istorice, într-o ordine cronologică bine structurată, scrisă cu un dor nespus de realizare a unui legământ curat cu tradiţiile revoluţionare ale înaintaşilor, de valorificare a esenţei problemelor umane.
Prefaţa este semnată de omul de aleasă cultură Mircea Gelu Buta, care ridică pe o treaptă înaltă cartea şi autorul, care ne îndeamnă să ne întoarcem la rădăcini, la unitatea aceluiaşi grai, credinţă, datini şi obiceiuri cu puterea morală a conştiinţei de neam şi ţară. Postfaţa aparţine universitarului clujean Ieronim Marţian, pornit spre lumea ştiinţei din Mintiul academicianului Iulian Marţian, citat de mai multe ori în paginile cărţii. Omul de peste Muncelul luşcanilor, stabilit la Cluj, arată în posfaţă, aportul original al autorului de a interpreta şi integra evenimentele şi faptele istorice într-un context mai larg, circumscriind lupta tuturor românilor, indiferent unde s-au aflat, sub dominaţie străină sau în vechea Românie, spre care erau îndreptate toate speranţele provinciilor noastre de atunci, prin urmare şi ale Năsăudului.
Volumul de faţă, construieşte o realitate şi poate fi la îndemâna profesorilor de istorie, ca materiale în completarea lecţiilor cu contribuţia năsăudenilor la toate evenimentele majore ale istoriei Transilvaniei.
Cartea are trei capitole şi multe subcapitole urmate de materialele bibliografice studiate:
1 - Românii în perioada primului Război Mondial şi al Marii Uniri. Cadru general
2 - Provincii româneşti înstrăinate vremelnic
3 - Ţinutul năsăudean în timpul Primului Război Mondial şi al Marii Uniri.
Din mulţimea evenimentelor, autorul a selectat pe cele mai semnificative, în speranţa că vor fi de folos cititorilor, cu îndemnul de a ne întoarce cu hotărâre la rădăcini şi să purtăm permanent în suflet provinciile româneşti ce şi-au dat mâna acum 100 de ani: Basarabia, Bucovina, Banatul, Crişana, Maramureşul, Transilvania, formând un tot daco-latin sprijinit de numeroase reuniuni, asociaţii, societăţi cultural, prin care românii îşi promovau paşnic interesele şi proiectele pe termen scurt sau pe termen lung, ca de exemplu “Asociaţiunea Transilvană pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român”, creată în 1861, la Sibiu, din iniţiativa Mitropolitului Andrei Şaguna, care a promovat prin artă şi creaţie Uniunea Cultural – Spirituală a Românilor de Pretutindeni. La Năsăud, Asociaţiunea a luat fiinţă în 1881şi îşi continuă activitatea cu rezultate frumoase, sub preşedenţia autorului prezentei cărţi, prof. Ioan Seni.
Începând de la pagina 162 sunt tratate aspecte din luptele năsăudenilor pe tărâm militar, cultural-spiritual şi politic, respective: plecarea pe front, scrisori de pe front, sfârşitul războiului şi urmările lui, întrunirile năsăudenilor, Consiliul Local şi Garda Naţională Locală, alegerea delegaţilor năsăudeni pentru Marea Adunare Naţională, Năsăudul după actul Unirii, Recunoştinţă astristă, încheind capitolul cu cuvântările primarilor năsăudeni Dumitru Mureşan şi Mircea Romocea, de 1Decembrie, precum şi creaţiile literare a unor scriitori năsăudeni membri în Liga Scriitorilor Români, filiala Năsăud: Rodica Fercana, Mihai Bîltag, George Echim, Grigore Guzu, Veronica Oşorheian şi alţi poeţi astrişti: Dumitru Alexandru Bar, Maria Cioica, Margareta Mureşan, Flore Pop etc.
“Năsăud, Năsăud - loc de lumină
Pentru neam, pentru ţară,
Pentru toţi fără vină
Că au fost creştinaţi
În limba română.”
Veronica Oşorheian