Copiii din Basarabia au venit „Acasă la noi”

Staff-ul Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud şi subprefectul Ovidiu Frenţ au fost gazdă pentru un grup de 50 elevi şi cadre didactice din Republica Moldova, aflaţi în judeţul nostru în cadrul celei de-a XVI-a ediţii a Taberei de cultură şi civilizaţie românească „Acasă la noi”. Întâmplarea a făcut sau nu, ca tinerii basarabeni să fie primiţi de oficialităţile bistriţene tocmai în 28 iunie, zi care ne aminteşte de 1940, când Basarabia şi partea nordică a Bucovinei au fost „rupte” de România.
De altfel, „firul roşu” al întâlnirii de la Palatul Administrativ din Bistriţa a fost, simplu spus: „nu există o limbă moldovenească, ci doar limba română”. Despre Prutul care ne uneşte au vorbit deopotrivă reprezentanţii delegaţiei din Republica Moldova şi ai instituţiilor bistriţene, dar şi copiii de la Liceul Teoretic „Principesa Natalia Dadiani” din Chişinău şi Liceul Teoretic „Alexandru cel Bun” din oraşul Tighina (Bender), cei din urmă prin versuri.
„Mă bucur să vă avem oaspeţi, mai ales că sunteţi mulţi tineri care aveţi posibilitatea să vedeţi cu ochii voştri cum arată o ţară care este deja membru al Uniunii Europene, care mai are destul de multe probleme de rezolvat. (…) Aş vrea să reiterez sprijinul nostru, al Guvernului României, al Statului român, în drumul pe care şi Republica Moldova s-a angajat. Cred că este singura soluţie către succes, către dezvoltarea Republicii Moldova, drumul european. Vom face tot ce ţine de noi ca relaţiile noastre să se îmbunătăţească sau cel puţin să rămână la un nivel la care au fost”, a declarat preşedintele Consiliului Judeţean, Emil Radu Moldovan.
„Am văzut lucruri extraordinar de frumoase, oameni binevoitori. Pentru noi este un vis să fii în casa lui George Coşbuc, să respiri aerul de acolo, să vezi biroul lui de scris. Muzeul Liviu Rebreanu, de asemenea. În programa şcolară se studiază opera acestor mari scriitori ai neamului românesc, dar am înţeles, cu părere de rău, că George Coşbuc este exclus din programa şcolilor din România. Copiii noştri îl adoră şi îl preferă. (…) Am învăţat istoria din mers, după 1992. Orice hârtiuţă venită de peste Prut pentru noi era valoare, era ceva foarte semnificativ. Aceşti copii nu au crescut în perioada grea pe care am trăit-o noi, au avut şi manuale şi posibilităţi să studieze. Totuşi, biblioteca şcolară nu este îndestulătoare cu cărţi de literatură română”, a dezvăluit Ana Gheorghiţă, director la Liceul Teoretic „Principesa Natalia Dadiani” din Chişinău.
Despre rolul acestor proiecte a vorbit şi profesorul de istorie Vasile Gâtlan, care a făcut trimitere şi la „moldovenism”, un curentul promovat la Chişinău de unii oameni politici, dar şi de „preoţi cu crucea-n frunte”, care înseamnă că limba moldovenească e una, iar cea română e alta. Profesorul basarabean a ţinut să laude prestaţia ministrului Afacerilor Externe, Andrei Marga (n.n. - de altfel şi acesta cu legături strânse în Bistriţa-Năsăud), care „ avut tăria de caracter să spună că nu există limbă moldovenească, ci limba română”.
„Există în mod cert o comuniune a istoriei şi limbii române. Diferite evenimente din cursul istoriei ne-au despărţit, dar eu consider că Prutul trebuie să ne unească, nu să se vorbească tot timpul „de cei de dincolo sau dincoace de Prut”. Sper ca aceşti copii, după ce vor creşte, vor da uitării toate aceste lucruri. Abia aştept să îi vedem şi noi pe copiii basarabeni în cadrul marii familii europene alături de copiii noştri”, a punctat subprefectul Ovidiu Frenţ.

Ne-au reamintit de patriotism
În timp ce copiii noştri, cu tot cu părinţi şi profesori, nu mai ştiu cum e cu „subiectiva” şi „predicativa”, cei din Basarabia ne arată că principala preocupare este cititul… Sorb cuvintele şi le recită la fel, ca să nu mai spunem că vorbesc mult mai bine limba română decât mulţi „citiţi” şi „literaţi” de pe la noi. Mai mult, simt mai româneşte decât noi. Când vorbesc de România vorbesc cu „dor”, iar nu cu ruşine. Patriotismul nu e ceva răsuflat şi „bătrânesc”, ci e din suflet.
„Regula jocului” a lui Eugen Cioclea, „Unde ne sunt visătorii?” de Alexandru Vlahuţă, dar şi poeziile lui Grigore Vieru au dat măsura talentului acestor copii.
„A fost o lecţie de patriotism, de cum trebuie să fii naţionalist în sensul bun al cuvântului. Mi-aş dori ca şi fiul meu cel mare să aibă astfel de trăiri româneşti. (…) Prin venele noastre curge acelaşi sânge, vorbim aceeaşi limbă. Nu putem fi separaţi, pentru că suntem un întreg. Oricât ar încerca politicienii, economiştii , analiştii să ne despartă, noi vom rămâne uniţi”, remarca spre finalul întâlnirii vicepreşedintele CJ, Stelian Dolha. Concluzia i-a aparţinut lui Alexandru Pugna, care a explicat că „dacă au existat graniţe fizice, vremelnice, nu au existat graniţe spirituale”.

Acţiunea se înscrie în cadrul celei de-a XVI-a ediţii a Taberei de cultură şi civilizaţie românească „Acasă la noi”, organizată de Asociaţiunea pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român “ASTRA” - Despărţământul „Mihail Kogălniceanu” Iaşi, în colaborare cu Despărţământul Năsăud al ASTREI.
Tabăra de cultură şi civilizaţie românească „Acasă la noi” reprezintă pentru Asociaţiunea ASTRA, pentru susţinătorii programului şi mai ales pentru participanţi, un prilej de mare emoţie românească. Cu această ocazie, copiii şi tinerii români din teritoriile aflate în prezent în afara graniţelor României, cât şi cei care se găsesc în diferitele comunităţi româneşti, se bucură de activităţile iniţiate şi organizate de despărţămintele ASTREI din România şi de organizatorii din localităţile-gazdă.
Acţiunea din acest an se desfăşoară sub forma unui proiect, având ca obiectiv principal o mai eficientă relaţionare între etnicii români din Ucraina (regiunile Cernăuţi şi Odesa), Republica Moldova şi România.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5