De Zilele Năsăudului, Colegiul Național George Coșbuc și-a omagiat cu demnitate academicienii

Sesiunea de comunicări „Aniversarea a 80 de ani de la primirea în Academia Română, ca membri titulari, a lingvistului Nicolae Drăganu și romancierului Liviu Rebreanu”, s-a derulat vineri în Aula Colegiului Național „George Coșbuc” din Năsăud și a fost moderată de primarul orașului Năsăud, Mircea Romocea, profesor titular al acestei școli.

 Evenimentul a întrunit trei caracteristici rareori simultane în manifestări științifice la Năsăud. A fost derulat sub egida celui mai înalt for științific național, reprezentat de  academician prof. univ. dr. EMIL BURZO, președinte al Filialei Cluj a Academiei Române, în colaborare cu Primăria orașului. A omagiat doi dintre cei mai valoroși literați ridicați din Liceul grăniceresc, la 80 de ani de la primirea lor la interval de cinci zile, în mai 1939, ca MEMBRI TITULARI ai Academiei. Trei dintre conferențiari, specialiști în domeniile abordate, sunt absolvenți ai Liceului „George Coșbuc”, din promoțiile 1964 și 1966.

            Onoarea de amfitrion al manifestării a revenit prof. Anca Mariana Cârcu, director al Colegiului, care a adresat cuvinte calde de bun venit oaspeților conferențiari, înmânându-le monografii și plachete ale acestuia. A fost intonată Oda festivă a școlii, ascultată în premieră de academicianul Emil Burzo, piesă pe care o fredonaseră în 1910, tatăl domniei sale, Teodor Burzo din Suciu de Sus, iar în 1894 bunicul matern Augustin Sigartău din Agriș, cu ocazia declarării lor ca absolvenți maturanzi ai promoțiilor Gimnaziului Grăniceresc năsăudean din acei ani școlari.

             Domnul academician a prezentat comunicarea „Năsăudul și Academia Română. Rememorări”, aducând omagii corpurilor profesorale și manageriale ale Școlilor Năsăudului, pentru aportul lor la formarea elitei intelectuale și patriotice românești din Transilvania, cu deosebire în deceniile grele ale stăpânirilor străine.

            În comunicarea sa „Actualitatea studiilor filologice ale lui Nicolae Drăganu ”, istoricul și criticul  literar clujean  dr. Ion Istrate (Uniunea Scriitorilor din România) a evidențiat și argumentat dimensiunile naționale și mondiale ale operei lingvistice a lui Nicolae Drăganu, erudiția și cogniția de tip poliglot, puternicul său patriotism și modelul profesional, civic și managerial prin care a influențat decisiv evoluția Școlii lingvistice clujene și românești.

            Prezentând elemente inedite ale evoluției și creației lui  „Liviu Rebreanu, între proză și dramaturgie”, profesorul măierean Iacob Naroş (Societatea Scriitorilor Bistrița-Năsăud) a analizat viziunea realistă rebreniană: „…teatrul trebuie să fie pentru noi nu satisfacție ușoară a unui gust trecător sau o simplă curiozitate, ci o necesitate sufletească și culturală. O patimă mare și sfântă trebuie să ne atragă spre templul celei mai frumoase arte, patima pentru frumos”.

            În finalul sesiunii, dr. Gheorghe Pleş, profesor și director  al școlii - gazdă de-a lungul mai multor decenii, a surprins auditoriul invitându-l, prin facilitățile aplicației Power Point,  la un exercițiu de navigare într-un tunel al  timpului.

            „Elevii Nicolae Drăganu din Zagra și Liviu Rebreanu din Maieru, colegi de liceu la Năsăud, între 1895-1897” au fost integrați imagistic în atmosfera evocatoare a eșantionului temporal menționat: edificiile în care au învățat, „muzeele cu colecțiunile lor didactice” și figurile profesorilor formatori, denumiți în limbajul epocii fiecare drept custode didactic, evenimentele plăcute sau dureroase cu care s-au confruntat, au defilat pe ecran (poate cu o celeritate defavorabilă receptării cognitive a conținuturilor). Au fost reamintite, fraze scrise/rostite demult de cei doi academicieni evocați, reflectând rolul Gimnaziului în formarea lor, dublat de nostalgiile care le-au generat dorul de a reveni în Năsăudul tutelar și binefăcător.

            Invocând speranța exprimată de Nicolae Drăganu la primirea sa în Academie, ca în micuțul Năsăud cât mai mulți elevi să se îndrepte spre studiul științelor, profesorul Pleș a ilustrat împlinirea proaspătă a acestei premoniții prin invitarea pe scenă a super-olimpicului matematician și informatician Ioan Paul  Petru Târlişan. Viitorului student la Oxford  este recordmanul absolut al Colegiului în concursurile olimpice ale liceenilor (6 premii naționale I și II și 4 medalii de aur, în cei 4 ani de liceu), i-a dăruit un exemplar al cărții sale Școlile Năsăudului - Vol 2. După ce a exprimat cuvinte de mulțumire părinților, învățătoarei Mariana Bucur, profesoarelor de matematică Cerasela Roman și Edith Ioviță, colectivelor Școlii Gimnaziale „Mihai Eminescu” și Colegiului, Paul și-a îndreptat pașii către laboratorul de informatică spre a participa peste câteva clipe, alături de foștii colegi de clasă la proba de competențe digitale a bacalaureatului.

            La capătul a 100 de minute de o încărcătură cognitivă și afectivă deosebite, primarul Romocea și-a încheiat misiunea de moderator, nu înainte de a mulțumi asistenței pentru participare, conferențiarilor pentru prestațiile lor, conducerii Colegiului pentru implicare, și în mod deosebit felicitându-l pe profesorul Gheorghe Pleș, inițiatorul și coordonatorul manifestării.