Din nou despre reabilitarea Parcului Municipal

Când şi dacă girez public pe cineva, iar acel cineva îşi bate joc degajat de aşteptările mele, relaţiile se schimbă radical. De cele mai multe ori, schimbarea e ireversibilă. Fiindcă n-am interese personale care să mă mâne în luptă. Iar bătaia de joc o iau personal.

Deocamdată, mi-am asumat şi îmi asum public proiectele primarului Ovidiu Creţu, aşa cum e proiectul de reabilitare a Parcului Municipal. Pentru că am văzut că ori de câte ori scriu despre Parcul Municipal, mulţi se indignează şi prin prisma unor comentarii cinste ţin lecţii, ba autorului, ba primarului, pentru că trăim într-o lume plină de ipocriţi, redau mai jos declaraţiile primarului  Ovidiu Creţu din conferinţa de presă de miercuri, 28 noiembrie 2012.

*Constructorul să lucreze noaptea, ziua, când doreşte, problema lor e să facă lucrări de calitate. Au întârziat cu lucrările în Parcul Municipal, firma ce a câştigat licitaţia nu s-a mobilizat corespunzător într-un an foarte frumos. Am stabilit cu ei nişte nivele de realizare a modernizării parcului, şi faptul că lucrează noaptea, nu mă deranjează. Din partea mea pot să lucreze 24 din 24, atâta timp cât asigură lucrări de calitate.

În legătură cu cetăţenii care locuiesc pe strada Parcului, problema nu este din partea constructorului, ci este o problemă mai veche de apă şi electricitate. Noi am solicitat la Renel să facă îngroparea liniilor electrice odată cu modernizarea parcului. Le-am solicitat asta la sfârşitul anului trecut. Ei şi-au prins asta în programul de investiţii, dar finanţarea nu au obţinut-o decât foarte târziu, şi toate aprobările necesare.

Pe de altă parte, AQUABIS a trebuit să înlocuiască o bucată de conductă de la stadion şi până la strada Vadului, lucrare pe care nu au avut-o cuprinsă în planul de investiţii, dar acum când am făcut noi săpăturile, au făcut şi ei câteva teste şi ne-au cerut aprobarea să intre peste lucrarea noastră să facă acea reabilitare. Puteam spune: Nu! Dar, nu era firesc să spunem nu,  preferabil a fost să mai stăm două săptămâni, pentru că până la urmă înlocuirea conductei respective deserveşte cetăţenii din zona respectivă.

Şi am mai solicitat la AQUABIS să facă racordurile la canalizare, mi se pare, pentru şase clădiri, care nu sunt racordate la canalizarea oraşului. Au fose septice şi unele dintre aceste fose deversează preaplinul direct în râul Bistriţa. Am discutat şi cu Garda de Mediu, am discutat şi cu cetăţenii din zona respectivă şi cu cei de la AQUABIS. Nu au dorit să-şi facă racordurile pe banii lor, au dorit să le facă cei de la AQUABIS, care ne-au spus clar că nu au bani prevăzuţi şi nici noi. În cazul acesta ca să nu fim nevoiţi să spargem asfaltul pe care îl turnăm acum sau în primăvară pe strada Parcului, am făcut noi racordurile, lucru ce a dus la prelungirea termenelor. Racordurile sunt finalizate şi vom trece la pietruirea străzii, urmând ca asfaltarea să o facem în primăvară. A intervenit şi problemă cu o conductă de gaz, conductă ce ocupă o parte din viitorul carosabil.

*Cât despre mutarea toaletei publice cu câţiva metri faţă de cum era prevăzut în proiect, am primit în acest sens o solicitare de la Unitatea Militară, pentru că aşa cum prevedea proiectul amplasarea iniţială, era chiar la intrarea lor, uşă în uşă, în afara zonei mascată de arbori. Am discut cu proiectantul, am considerat că au dreptate şi am mutat-o cu circa 40-50 de metri într-o zonă ascunsă privirilor. Acolo sunt case, e adevărat, dar oriunde am fi mutat-o sunt case. Toalete au şi ei în casă, trebuie să avem şi noi în parc. Era mai bine când nu era nici un fel de toaletă acolo? Eu cred că trebuie să facem paşi spre civilizaţie, nu să ne ascundem după deget.

La noi o bună perioadă a fost obiceiul ca domeniul public să se racordeze la fiecare intrare, dar cetăţenii au obligaţia să-şi racordeze domeniul privat la domeniul public. Voi discuta din nou cu cetăţenii de pe strada Parcului, dar se poate înălţa curtea cu un strat de pietriş, cu un strat de dale, astfel încât să poată să intre. Acelaşi lucru l-am făcut şi eu la mine acasă, mi-am înălţat dalele din curte, astfel încât să pot intra.

*O oglindă de apă aşa cum se realizează acolo este un lucru binevenit, un lucru pe care îl vedem în toate parcurile. Studiul de fezabilitate al parcului era în Primărie încă din 2008, şi s-a evitat să se iasă cu el în public, ba pentru că are apă, ba pentru ca are arbori, ba pentru că nu are arbori.

Eu cred că Parcul Municipal nu este făcut pentru 20 de persoane care locuiesc acolo. Sunt 70.000 de bistriţeni pe forma nouă, 84.000 pe forma veche, care îşi doresc un parc modernizat. Există nişte inconveniente care există pe parcursul execuţiei. Este adevărat. Nici mie nu mi-ar conveni să am şantier la poartă o jumătate de an, dar trebuie să ne gândim că fără a sparge ouăle nu mâncăm omletă. Zona respectivă va fi una mai frumoasă, mai plăcută, iar valorile proprietăţilor vor fi şi mai mari, deci vor câştiga şi ei direct. În legătură cu accesele îi vom sprijini acolo unde este legal, dar domeniul public trebuie să fie aranjat pentru public şi nu ca să deservească intrările şi accesele către domeniul privat.

Pe domnul Viorel Pupeză trebuie să îl lămuresc în primul rând să sisteze eliminarea dejecţiilor din fosa septică în râul Bistriţa. Asta trebuie să facă în primul rând domnul Pupeză. Chiar dacă acel loc a fost construit cu fosă septică originală, erau alte reguli, alte legi, legile de azi spun foarte clar ce obligaţii au proprietarii locuinţelor din municipiul Bistriţa.