Dr. Cornelia Vlaşin, şef Serviciu Judeţean al Arhivelor Naţionale Bistriţa-Năsăud: Păstrăm peste 7000 de metri liniari de arhive, adică 7 km de documente puse în dungă. Cel mai vechi document original este o scrisoare a judelui Bistriţei de la 1350

Rep.: - De foarte multe ori folosim expresia „Cu documentele pe masă”. Dacă vrem să fim cu „documentele pe masă”, cu ceea ce a rămas prin documente şi certifică istoria noastră, în judeţul nostru, cele mai importante documente şi acte sunt găzduite la Arhivele Naţionale, Filiala Bistriţa-Năsăud. În ultima perioadă, arhivele noastre sunt mai vizibile, există şi o pagină de facebook unde putem vedea foarte multe documente de la toate evenimentele importante. Săptămâna trecută am marcat 103 ani de la trecerea în veşnicie a lui George Coşbuc, poetul de reper al acestor meleaguri. Pe pagina de facebook a Arhivelor am văzut câteva fotografii interesante, dar şi înregistrarea de la Hordou de la naşterea poetului. Aceste lucruri se datorează unui colectiv extraordinar, unui colectiv sufletist, împătimit de istorie, condus de om om deosebit, dr. Cornelia Vlaşin, şef Serviciu Judeţean al Arhivelor Naţionale Bistriţa-Năsăud.  În ultimii ani, instituţia s-a deschis parcă şi mai mult în relaţia cu presa şi în relaţia cu publicul şi vă felicit pentru acest lucru pentru că, până la urmă, Arhivele le avem pentru a ne cunoaşte mai bine istoria şi trecutul. Vreau să pornim de la expresia „cu documentele pe masă”. Cât de importante sunt documentele când vrem să conturăm un proiect?

          Dr. Cornelia Vlaşin: - Documentele sunt esenţiale. Dacă nu ai documentele care să ateste un fapt sau  un eveniment degeaba vorbeşti dacă nu ai documentul în faţă. Documentul şi arhivele care păstrează documentele sunt concepute, nu numai la nivelul societăţii noastre, ci în întreaga lume, ca fiind memoria unui popor, a unei comunităţi. Dacă nu ai documentul, nu exişti. Orice document atestă un fapt, un eveniment, atestă o proprietate şi atunci, dacă ai documentul, nimic şi nimeni nu te poate contesta. Din punctul meu de vedere, documentul este esenţial. Practic, fiecare comunitate, fiecare stat, îşi protejează documentele şi arhiva. Noi spunem că suntem cea mai importantă instituţie, iar atunci când are loc o calamitate sau un eveniment tragic, primele care sunt protejate sunt arhivele, pentru că oricine îşi dă seama cât de important este ca acele documente să fie protejate pentru a atesta ulterior anumite drepturi sau anumite fapte.

          Rep.: - Rămânând la documente. Arhiva Bistriţa-Năsăud păstrează foarte multe documente, dar şi foarte multe donaţii. Dintre toate aceste documente, care ar fi rarităţile, ştiind faptul că azi tineretul caută senzaţionalul?

          Dr. Cornelia Vlaşin: - Din punctul nostru de vedere, toate documentele sunt importante pentru că de asta se află la arhive. Păstrăm peste 7000 de metri liniari de arhive, adică 7 km de documente puse în dungă. Cel mai vechi document original, deci unul dintre rarităţi, este o scrisoare a judelui Bistriţei de la 1350. Nu are un conţinut foarte important, pentru că este o simplă corespondenţă, dar ca vechime, ca mod de scriere, pe ce este scris dă valoare documentului. Avem colecţia „Documente feudale”, „Documente medievale”, cu toate diplomele de înnobilare care, odată sunt importante ca şi vechime, sunt importante ca şi suport de scriere pentru că sunt scrise pe pergament. Mare parte din ele sunt scrise cu cerneală de aur, unele dintre ele au deja desenate blazoanele care erau acordate celor care erau înnobilaţi. De asemenea, avem o colecţie privată – Colecţia Iulian Marţian – cel care a contribuit practic şi la înfiinţarea arhivelor, alături de Iuliu Moisil, Artemie P. Alessi – şi care  şi-au donat documentele colecţionate statului şi au contribuit la înfiinţarea arhivelor. Această Colecţie Iulian Marţian este una dintre cele mai importante colecţii ale României pentru că sunt documente originale. Documentul de la 1350 este din Colecţia Iulian Marţian. Pe lângă acestea, avem foarte multe documente din secolul XV, XVI, XVII, avem chiar şi câteva tratate de pace încheiate la nivelul Europei. Este adevărat că Iulian Marţian provenea din marea familie Marţian care avea venituri foarte mari, tatăl său, Samson Marţian, era mare moşier din zona Nimigei româneşti, astfel că a avut şi posibilitatea să cumpere foarte multe documente. Avem cam 60 de documente româneşti din secolul XVI. Sunt „zapise” contracte de vânzare-cumpărare din zona Buzăului, pe care nu le au cei de la Buzău, dar le avem noi aici, la Bistriţa. Sunt documente foarte importante pentru că unele dintre ele sunt scrise pe pergament, dar modalitatea de autentificare dau valoare documentului, pentru că avem acele sigilii inelare – fiecare boier îşi punea sigiliul şi îşi autentifica documentul. Mai sunt şi alte documente din fondul Iuliu Mosil, pentru că ştim că Iuliu Moisil provine din celebra familie Moisil, fiind fiul vicarului Rodnei, Grigore Moisil, unchiul academicianului Constantin Moisil, unchiul  lui Grigore Moisil, marele matematician, astfel că avem aici, la Bistriţa,  întreaga corespondenţă cu astfel de personalităţi. Un alt fond important, şi aici vorbim de Primăria oraşului Bistriţa, este cel mai important fond documentar al României ca şi arhivă orăşenească. O parte din fond se află la Cluj, iar cealaltă parte la Bistriţa. Este un fond, în totalitate, de o valoare inestimabilă, adică sunt nu pot fi estimate ca valoare atât sunt de importante. Au venit cei din Germania, pentru că, într-adevăr, Bistriţa a fost oraş săsesc, şi au scanat documentele care sunt la Cluj în totalitate, unele fiind unicat şi pentru ei. Vorbim de foarte-foarte multe documente. În rest, avem toate genurile de documente, şi vorbim nu numai de corespondenţă sau acte oficiale, dar avem fotografii, avem diplome, avem hărţi, hărţi cadastrale, toate genurile de documente sunt în arhivele noastre. În ultima perioadă am primit şi foarte multe donaţii. Alături de cărţi, volume de carte au venit şi câteva obiecte personale ale persoanei care a făcut donaţia, astfel că ne-am îmbunătăţit fondul documentar cu medalii. Am primit chiar şi o colecţie de plăci de vinil, alături de un magnetofon. Fondul nostru documentar creşte de la o zi la alta şi nu doar cu documente ci şi cu astfel de obiecte care întregesc colecţia şi, practic, ne dă o imagine a celui care a construit colecţia respectivă. Documentele de la Bistriţa sunt atât de valoroase că, atunci când colegii de la Bucureşti organizează o expoziţie, înainte de identificare, ei sună la Bistriţa pentru că ştiu că avem acele documente. Noi ne-am bucurat pentru că unele expoziţii organizate de Arhivele Naţionale, care au mers şi în străinătate, au avut impact şi la nivelul Europei, la nivel internaţional, au fost constituite şi cu fotografii şi documente provenite de la Bistriţa. De exemplu, meniurile din secolul XVII, XVIII, XIX au fost vernisate într-o expoziţie la Paris, iar francezii au rămas surprinşi de ce avem noi în colecţiile noastre. Multe din aceste meniuri şi reţete proveneau din fondul de la Bistriţa.

          Rep.: - Filiala noastră este în topul filialelor din ţară.

          Dr. Cornelia Vlaşin: - Da, aşa este. Asta ţine şi de activitatea noastră curentă, de activităţile pe care le avem, dar şi de dinamica evenimentelor pe care noi le organizăm la Bistriţa. Încercăm să fim în top, suntem în top pe toate palierele, inclusiv în rezolvarea cererilor, pentru că asta este una dintre atribuţiile noastre – preluări de documente, dar şi organizarea de evenimente, pentru că degeaba preiei documentele dacă nu şi comunici publicului ceea ce ai tu în depozit, dacă nu valorifici imaginea acestor documente pentru că, până la urmă, este vorba şi de imaginea instituţiei. Nu trebuie să fii perceput ca o instituţie închisă, ci ca o instituţie de cultură, aşa cum de altfel şi suntem.