Dr. Cornelia Vlaşin, şef Serviciu Judeţean al Arhivelor Naţionale Bistriţa-Năsăud: Oricine deţine o carte de identitate poate veni să cerceteze la Arhive

Rep.: - Cine poate veni spre dumneavoastră să cerceteze şi cine cercetează? Studenţii, elevii?

         Dr. Cornelia Vlaşin: - Oricine deţine o carte de identitate sau un buletin poate veni să cerceteze.  Dacă sunt foarte mici, pot veni cu un părinte, un tutore, cu un profesor pentru studiu, nu avem absolut nimic împotrivă. În ultima perioadă, sala noastră de studiu este vizitată mai mult de tineri, de studenţi, pentru că au foarte multe lucrări de licenţă. La Bistriţa, 99% din fonduri sunt inventariate, adică pot fi date în cercetare, au un sistem de evidenţă, pentru că noi în continuare preluăm documente de la toate instituţiile şi din donaţiile private iar ele trebuie inventariate şi apoi date la sala de studiu. Deci, oricine poate veni să studieze. Într-adevăr, în perioada pandemiei activitatea sălii de studiu a fost închisă şi nu a mai putut fi vizitată, dar de la începutul lunii mai am redeschis şi cred că avem deja până acum 20 de cercetători, ceea ce este un lucru îmbucurător. Avem mai multe paliere de studiu, şi anume, avem Registrele de stare civilă, pentru că există o tendinţă nu numai la nivelul României, dar şi la nivel european, pentru realizarea arborelui genealogic, să vadă de unde provin, să vadă cine sunt bunicii şi străbunicii, de unde vin, evoluţia lor. De asemenea, avem documente pe zona grănicerească, evoluţia Regimentului de graniţă, ce s-a întâmplat după desfiinţarea Regimentului de graniţă,  comunele de pe Valea Someşului, proprietatea grănicerească. Avem şi documente din perioada comunistă, suntem printre puţinele servicii judeţene unde poate fi studiată fondul Partidului Comunist dar, din păcate, deşi am tot anunţat, există mai puţin interes pentru acesta. De interes sunt şi documentele instanţelor de judecată, dar dinainte de 1918, pentru că din perioada austro-ungară avem sedria orfanală cu interes, pentru că îţi arată şi evoluţia societăţii de la nivelul judeţului nostru, cu toate procesele care au fost intentate. Există foarte multe mărturii, nu numai în acestea, dar şi în fondurile parohiale pentru că, după cum bine ştim, până în 1895 Oficiul Parohial avea şi atribuţii administrative, acolo se înregistrau căsătoriile, decesele, naşterile, dar aveau un rol important şi atunci când cineva dorea să divorţeze. Sunt unele dintre cele mai importante mărturii ale evoluţiei societăţii, ce se întâmpla în societate la nivelul gospodăriei sau microfamiliei. Unele sunt într-adevăr suculente, astfel că în ultima perioadă au apărut numeroase lucrări bazate pe astfel de documente. În rest, avem actele de şcolaritate şi atunci evoluţia şcolilor din judeţul nostru este o altă axă. În anul 2018, în An Centenar, a crescut interesul pentru documentele care au stat la baza realizării Unirii sau care evocau Marea Unire sau realizarea actului de la 1 Decembrie cu toate demersurile de dinainte şi de după realizarea Actului de la 1 decembrie şi evoluţia societăţii de la nivelul României, de la nivelul Transilvaniei, dar şi de la nivelul judeţului nostru.

         Rep.: - Legat de documente, avem o istorie mai bogată faţă de alte judeţe şi datorită faptului că Regimentul Grăniceresc a fost aici?

         Dr. Cornelia Vlaşin: - Da. Studiind documentul, mi-am dat seama că, într-adevăr, că documentul a fost apreciat tocmai datorită existenţei Regimentului de Graniţă, odată pentru că autorităţile austriece puneau accent pe protecţia documentului, dar ceea ce s-a întâmplat după desfiinţarea Regimentului de Graniţă, când grănicerii au luptat foarte mult să-şi dobândească bunurile şi proprietăţile, au pus accent pe document. Adică, avem memoriile respective adresate Împăratului de la Viena care erau bazate pe document şi, de fiecare dată, în circularele vicariale, vicarul punea accent pe păstrarea documentelor, le spunea să aibă grijă de lăzile în care erau păstrate documentele, punea accent pe păstrarea arhivei în bună regulă. Unii preoţi erau certaţi că nu şi-au păstrat bine arhiva. Practic, de la această evoluţie, de la Regiment şi apoi ce s-a întâmplat după Regimentul de graniţă, când practic s-a luptat pentru redobândirea proprietăţilor, au rezultat cumva şi arhivele de aici, din această cauză sau datorită eforturilor comune avem noi unele dintre cele mai importante documente, pentru că, să nu uităm, acele colecţii private s-au datorat şi educaţiei primite în familie.

         Rep.: - Nu întâmplător, prin tot ceea ce au făcut, suntem mândri că noi, cei din zona aceasta, suntem urmaşii grănicerilor năsăudeni. Concluzia ar fi că noi, bistriţenii, trebuie ca măcar o dată pragul Arhivelor Naţionale şi să vedem ce colecţii bogate sunt acolo, să vorbim cu documentele pe masă, iar dacă nu avem noi „documentele pe masă” le găsim la Arhive. Când facem cercetări sau scriem cărţi de specialitate, întotdeauna să trecem pragul Arhivelor pentru că acolo vom găsi lucruri pentru fiecare.  Un mesaj pentru cititorii noştri legat de viaţa noastră, de necesitatea de a ne cunoaşte istoria.

         Dr. Cornelia Vlaşin: - În primul rând, eu îi aştept la Arhive. De ce este important să ne cunoaştem istoria? Pentru că, dacă nu-ţi cunoşti trecutul, nu ai niciun viitor. Cunoscând istoria, ai un respect mai mare faţă de strămoşii tăi, când vezi câte lucruri frumoase au realizat şi, poate, îţi vine şi ţie impulsul sau un imbold de a realiza şi tu anumite fapte, astfel încât să realizezi ceva. Şi nu este vorba neapărat de păstrarea unui document. Poţi să te inspiri din faptele strămoşilor pentru a pune şi tu o picătură la realizarea şi la îmbunătăţirea societăţii noastre, pentru că întotdeauna trebuie să privim şi în trecut pentru a lua exemplu, pentru că au fost lucruri minunate care au fost realizate în trecut. Şi atunci, dacă nu ai de unde să te inspiri, practic, nu poţi să realizezi foarte multe. Istoria este ciclică, adică, te învaţă unele lucruri pentru a nu repeta greşelile respective. Dacă ne uităm în trecut, anumite lucruri s-au perpetuat şi te poţi inspira de acolo. De aceea este important să-ţi cunoşti, să vii la Arhive, să studiezi documentele, să-ţi cunoşti istoria, să-ţi cunoşti comunitatea, de unde provii, pentru că acest lucru îţi dă şi un sentiment de mândrie. Pentru că vezi de unde provii, că nu provii din neant ci dintr-o comunitate cu tradiţii frumoase, cu o istorie frumoasă.

Rep.: - Să ne cunoaştem istoria şi să ştim că, oriunde am merge în această lume, avem o identitate.

         Vă mulţumesc.