Dr. Cornelia Vlaşin, şef Serviciu Judeţean al Arhivelor Naţionale Bistriţa-Năsăud: Îmi face plăcere să mă îmbrac în portul popular. Arhivele au multe documente şi fotografii din vatra satului

Rep.: - Vorbind despre tradiţii. De Ziua Naţională a Portului Românesc  v-am văzut şi pe dumneavoastră că purtaţi cu drag portul nostru tradiţional.

         Dr. Cornelia Vlaşin: - Aşa este, întotdeauna îmi face plăcere, iar când am ocazia, mă îmbrac în portul popular. Eu îmbrac portul popular şi de acasă, din Oltenia, Oltenia de Câmpie şi Oltenia de Munte din zona Vâlcea spre zona Sibiului, dar am şi costumul soacrei, portul popular din zona Bistriţei, din zona Năsăudului, Chiuza, îmi lipsesc doar poalele. Întotdeauna mi se spune că nu am poalele adecvate, dar port cu drag şi acest costum popular din zona Bistriţei, a Năsăudului, pentru că îl iubesc, dar iubesc şi zona. Valea Someşului, din punctul meu de vedere, are unul dintre cele mai frumoase costume populare. Îmi place foarte mult faptul că este viu colorat. Şi noi, în Oltenia, avem costumele noastre populare colorate, dar aici e o îmbinare de culori senine, eu aşa le spun, „culori senine”, acel roz, acel bleu. Îmi face plăcere de fiecare dată să îmbrac acest costum popular. Fiica mea are trei costume populare, puse bine, din zona Năsăudului.

         Rep.: - Dar şi costumul oltenesc este parcă imperial, îmi amintesc cât de frumos se îmbrăca Regina în acel costum. Arăta extraordinar. Dacă treceţi dealul de la Chiuza, vă aştept cu drag, la mine, la Dumbrăviţa.

         Dr. Cornelia Vlaşin: - Cu mare drag.

         Rep.: - Revenind la portul popular, am văzut că aveţi în arhive foarte multe fotografii făcute de-a lungul timpului cu acest port.

         Dr. Cornelia Vlaşin: - Da, avem Colecţia Dumitru Nacu, cel care l-a însoţit pe profesorul Dimitrie Gusti când a vizitat judeţul nostru, şi astfel au ajuns acele fotografii, unele din ele unicat, la noi. De asemenea, tot în colecţia noastră avem, de data asta din Colecţia Iuliu Moisil, fotografii din zona noastră, dar şi din zona Olteniei, pentru că el a fost profesor la Târgu Jiu şi Slatina şi a adunat foarte multe documente şi foarte multe fotografii cu portul popular. Şi pe acestea am încercat – şi sper că am reuşit – să le popularizăm pentru a arăta evoluţia portului popular. De asemenea, mai avem un fond unde nu te-ai aştepta să găseşti fotografii cu portul popular de la Direcţia Silvică.  Direcţia Silvică a avut foarte multe fotografii cu modalitatea de exploatare a lemnului din judeţul nostru, astfel că, pe lângă meşteşugul respectiv apare şi persoana respectivă îmbrăcată în portul popular. Cred că sunt unele dintre cele mai frumoase fotografii pentru că surprind nu doar portul, ci şi calitatea omului care purta acel costum popular. Avem şi fotografii care surprind comunităţile respective, fotografii din comunele judeţului nostru, cu evoluţia lor. Cred că majoritatea localităţilor de pe Valea Someşului au fotografii în fondurile noastre. Practic, dacă vrei să faci o comparaţie sau se pot face foarte multe lucrări ştiinţifice pornind de la o fotografie şi urmărind evoluţia în timp a arhitecturii, a portului, a străzilor sau a uliţelor satului.

         Rep.: - Sper ca în viitorul apropiat să avem şi un album cu aceste fotografii, aşezate cât de cât în ordine de către un specialist, de către un etnolog, pe zone etnografice. Ştiu că aveţi foarte multe comori acolo. Aţi amintit de Dimitrie Gusti şi despre cercetarea lui de pe Valea Someşului, mai ales din zona Şanţului, acolo unde a şi năşit o familie. Când am fost în cercetare, am cunoscut-o pe doamna pe care a năşit-o şi i-am luat un interviu. Zilele acestea se împlinesc 85 de ani de la inaugurarea Muzeului Satului, a Muzeului Naţional „Dimitrie Gusti” iar acolo, spre bucuria noastră, va fi şi o casă tradiţională de la Spermezeu, achiziţionată de Episcopul Macarie Drăgoi şi donată Muzeului Satului. De asemenea, Episcopul a donat o casă şi Muzeului ASTRA de la Sibiu, tot din Spermezeu, iar altă casă, tot de aici, se va afla la Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj, dar şi o casă care acum este donată Complexului Muzeal Bistriţa-Năsăud care a rămas acolo, la Spermezeu – Muzeul Tradiţional al Văii Ţibleşului. Iată, patru case de la Spermezeu, din judeţul nostru, în patru puncte centrale. Este şi casa un document, până la urmă.

         Dr. Cornelia Vlaşin: - Aşa este. Este lăudabilă iniţiativa. Şi eu, dacă aş avea mai mulţi bani, restaurarea caselor vechi cred că ar fi una dintre activităţile mele preferate. Într-adevăr, şi casa, alături de document, este o valoare şi un patrimoniu al nostru şi, practic, prin aceste elemente îţi regăseşti identitatea.