Eleganţa tradiţiilor etnice

Centrul Judeţean pentru Cultură a reuşit să aducă la Bistriţa eleganţa etniilor din ţară, în cadrul Interetnic Festival, manifestare de anvergură care a îngemânat atât latura artistică (cântec, joc), cât şi portul popular, meşteşugul, tradiţiile şi respectul pentru cultura etniilor din România”.

Directorul CJC BN, Nicolae Gălăţean, alături de întregul colectiv de referenţi, amintind aici doar pe Ioan Pintea, Emilia Ometiţă, Szekely Dalma, Cristina Stăucean Bălan, Dana Banczidai, Anca Raad, Ioan Simionca etc. a reuşit să aducă la Bistriţa cei mai reprezentativi artişti ai etniilor din România, dar şi meşteri populari de mare calitate.

În faţa instituţiei, pe strada Gen. Grigore Bălan, lângă Sinagoga Bistriţa, zeci de meşteşugari au venit la târgul olarilor, fiind premiaţi Cornel Sitar-Baia Mare, cu premiul “Ştefan Gănău”, Simona Bledea-Baia Mare cu premiul pentru monumentalitatea formelor, Doina Bledea-Baia Mare, premiul pentru valorificarea artistică a ceramicii tradiţionale, Chira Vasile – Baia Mare, premiul pentru promovarea tinerilor olari, Mathe Denes-Corund, premiul pentru valorificarea unor forme şi ornamente din ceramica arhaică, Bela Lorincz-Corund, premiul pentru inovaţii în spiritual tradiţiei, Hegedus Ferencz – Corund, premiul pentru modernizarea şi diversificarea ceramicii tradiţionale, Popa Constantin – Horezu, premiul pentru revitalizarea ceramicii tradiţionale, Petru Maxim – Dorohoi, premiul pentru promovarea meşteşugului în familie, Iorga Gheorghe-Horezu, premiul pentru continuitatea specificului local. Clasificare valorică a fost realizată de către un juriu de specialitate, în frunte cu cunoscător al domeniului, Adrian Ardelean, director Centru Cultural Iaşi, cel care a şi înmânat premiile, diplomele fiind însoţite şi de un frumos trofeu al festivalului.

Târgul de artă populară a meşteşugarilor din Bistriţa – Năsăud a adus câţiva din creatorii populari renumiţi: Genuca Ceuca, Maria Morari, Brânduşă Aurica şi Virginia Linu din Salva, Pop Gavril din Maieru, Nicora Cristian – Sărata, Cosmi Floarea – Runc, Ileana Szilagyi – Tonciu, cu costume populare, opinci, curele de piele, împletituri din papură etc. Nu au lipsit lucrările de artă plastică, expuse de pictorii Dan Dumitraşcu-Herdan, Eniko Laza Cozma şi Valer Gălan.

Un punct aparte, care a fost vizitat de fiecare trecător, a fost expoziţia de artă populară „Ştergarul tradiţional” din Bistriţa – Năsăud. S-au evidenţiat prosoapele de pe Ilve, foarte vechi, din colecţia Elvira Someşan, cele de la Salva ale GenucăiCeuca, din zona de Câmpie fiind Viorica Gherasim (Şieu), iar de pe Bârgău Sofronia Crăcană (Susenii Bârgăului), Ioana Neuc (Bistriţa-Bârgăului), Oana Cioancan (Prund). Câteva dintre cele mai frumoase costume ale Genucăi Ceuca, alături de straie populare greceşti şi rutene.

Pe scena din faţa Centrului, au evoluat formaţii ale rutenilor, slovacilor, cehilor, saşilor, albanezilor, elenilor, ucrainenilor, maghiarilor, polonezilor, evreilor, aromânilor, şi românilor, încântând publicul prezent în număr foarte mare. Ansamblul Profesionist „CIPRIAN PORUMBESCU” Suceava, Ansamblul folcloric al Slovacilor şi Cehilor „LIPKA” - Budoi, judeţul Bihor, Ansamblul polonez "SOLONCEANCA" Soloneţul Mic, Suceava, Formaţia de muzică klezmer „MAZEL TOV” - Cluj Napoca, Grupul vocal al albanezilor “SERENADA” – Bucureşti, Ansamblul folcloric al rutenilor „CERVONA RUJA” (Bujorul Roşu) - Bistra, judeţul Maramureş, Formaţia de aromâni „DOR” - Sarighiol de Deal, Tulcea, Ansamblul ucrainean "KOLOMEIKA" – Siret Suceava, Ansamblul de dansuri tradiţionale greceşti ASTERIA – Bucureşti, Ansamblul Profesionist „Dor Românesc”, Formaţia de dansuri săseşti „SONNENSCHEIN” - Târgu Mureş, Ansamblul folcloric de dansuri maghiare „HAJDINA” - Luduş, judeţul Mureş, Grupul folcloric de datini si obiceiuri „DATINA STRĂMOŞEASCĂ” Tărhăuş, comuna Ghimeş-Făget, judeţul Bacău, Formaţia de dansuri săseşti „REGENBOGEN” – Bistriţa, Formaţia de muzică veche „TREI PARALE” - Bucureşti şi „Păuniţa” Sângeorz Băi au adus bucuria etniilor în mijlocul bistriţenilor.

O manifestare deosebit de bine oragnizată care a lăsat o impresie plăcută în rândul bistriţenilor ce au trecut prin centrul oraşului, fiecare dintre ei admirând şi cumpărând din produsele meşterilor populari, ceramica fiind deosebit de ieftină, la preţ de producător, şi de o calitate superioară. Apoi fiecare şi-a mângâiat sufletul cu un dans specific etniilor.

La Bistriţa, pentru două zile, solidaritatea şi toleranţa culturală a etniilor a fost la mare înălţime, festivalul primind mesaje pozitive şi de la nivel naţional.