Emil Precup - în dialog cu astriștii rebrișoreni

Printre cărturarii de mare cuprindere care au răsărit din solul fertil al comunei Rebrișoara, patria Mureșenilor, se află și EMIL PRECUP, fiul preotului Anton Precup, la origine chiuzan, ce s-a remarcat atât prin slujirea cu competență a Sfintei Liturghii, dar și prin activitatea culturală în cadrul comunei, fiind un bun educator al obștei satului. Din respect pentru vasta sa activitate culturală, Căminul Cultural din localitate îi poartă numele. Exemplul său de bun organizator, îndrumător cultural și slujitor al presei și cărții a fost preluat de fiul său, prof. dr. Emil Precup, omul care întreaga sa viață și-a închinat-o școlii și cărții. A absolvit Liceul grăniceresc din Năsăud, luându-și bacalaureatul în anul 1906, continuîndu-și studile la Universitatea clujeană, respectiv Facultatea de Litere – Filozofie și Română - Germană. Își desăvârșește studiile la Universitatea din Leipzig și doctoratul la Cluj, cu teza: “Lirica lui Schiller”, studiu critic tipărit după câțiva ani la Arad. Debutează în cariera didactică la Școala de fete din Sibiu, școală patronată de ASTRA, Societatea Culturală ce i-a fost toată viața în suflet. În interesul învățământului este transferat la Liceul năsăudean, devenind coleg cu renumiții săi profesori, unde lucrează cu aceeași dăruire și pasiune timp de 6 ani, ridicînd calitatea învățământului.

În anul 1919, Consiliul Dirigent din Sibiu îl numește director al Liceului “Petru Maior”  din Gherla, unde predă până în anul 1940. Aici a lucrat timp de 21 de ani, orientând  învățământul într-o direcție a modernizării calității. A dat importanță anuarelor școlare, a coordonat revista școlară “Scânteia“, Societatea de lectură “Ion Creangă”, cât și Societatea literară “Gh. Lazăr”, pentru elevii interni. Desfășoară o vastă activitate culturală la nivelul orașului prin ASTRA și “Casina română”. A predat o perioadă și la București, la Liceul “N. Kretzulescu”, unde a îndeplinit și funcția de consultant al ministrului în probleme de activitate extrașcolară. Revine la Cluj ca inspector școlar regional, de unde se lasă la vatră, împăcat așa cum spunea Goethe, “că a făcut tot binele de care a fost în stare, prin orice mijloace, în orice fel, în toate locurile posibile, oricând, oricui, atâta vreme cât a putut”.

Emil Precup a fost un bun patriot, activând în Forumul Național pentru Unire, fiind totodată autor și coautor de manuale școlare pentru școlile din Transilvania, precum și zeci de lucrări tipărite ca de exemplu: “Viața și opera lui Ion Creangă”, “Dor și jale”, colecție de poezii populare, “Gherla în revoluție”, “Păstoritul în Munții Rodnei”, peste 50 de studii și articole publicate în reviste și ziare, 11 monografii, colecții de folclor din Ardeal și Banat, romanul intim “Povestea unei vieți”. Au rămas în manuscris în arhiva Liceului din Gherla, zeci de conferințe, portrete, caracterizări de scriitori, profesori și colaboratori. Neînchipuit cât de multă râvnă, trudă și realizări a ascuns chipul   modest al acestui profesor, cum foarte bine spunea ginerele său, renumitul cărturar de pe Valea Ilvelor, Olisim Filipoiu, stabilit la Cluj.

Având în vedere personalitatea cărturarului rebrișorean, ASTRA Rebrișoara, lider LEON CATARIG, omul ce se implică în viața satului pe baza de voluntariat mai mult decât un salariat al culturii, a organizat marți 19 noiembrie 2019, începând cu ora 14, o întâlnire  a astriștilor  cu opera renumitului cărturar al satului, prof. dr. Emil Precup. A fost prezent ca de fiecare dată, viceprimarul  Moldovan Nicolae, care dă valoare istoriei locale și dorește ridicarea satului prin cultură. Au fost prezenți scriitori și astriști din Năsăud, Bistrița, Valea Bîrgaielor, Nepos, Leșu, dornici de a  cunoaște, de a se implica, oameni care nu lasă să treacă o zi fără să vadă, fără să audă sau fără să citească ceva frumos. Liderul astrist Leon Catarig a prezentat o informare privitoare la opera consăteanului său, venind cu completări  domnii: jurnalist Chiuzan, Mircea Daroși, Nicolae Lup, Cornel Burduhos, Valer Petrehuș, Pavel Știrbu, Mihai Bîltag, Lucreția Mititean, Floarea Pleș, Ioan Seni și Ioan Mititean, care a propus ca la 150 de ani de la naștere sau 50 de ani de la moarte să fixeze o placă pe casa unde s-a născut și a copilărit Emil Precup, așa cum a făcut atâtea în cadrul comunei, placa generalului Onișor Cîrcu, dr. Vasile Lupu, placa pe Casa Mureșenilor, placa prof. Ștefan Lupu și să sperăm că va primi sprijinul factorilor de decizie  din  comună, așa după cum a promis viceprimarul comunei, membru al Astrei, alături de alți fii ai satului, doamna  dr. stomatolog Seni din Bistrița, doamna Claudia Talpoș o veche astristă, care a sprijinit Asociația în anii când era consilier al primăriei Năsăud, care vine cu propunerea de a atrage în Asociație cât mai mulți tineri cu zâmbete la feresatra sufletului, ce îți arată că inima este acasă. Bîrgăoanii: Pavel Știrbu, Mihai Bîltag, Georgică Mureșan au venit cu gânduri bune, schimb de idei pe linie muzeistică, de cercetare și scoatere la viață a unor personalități locale cum a fost zilele trecute la 14 noiembrie 2019, când la Josenii Bîrgăului, s-a dezvelit placa scriitorului Ion Oarcăsu. Scriitoarea dr. Elisabeta Scurtu din Bistrița, fiică a satului, a venit la întâlnirea cu consăteanul său Emil Precup,  cu o noutate editorială, “Nu mai sunt locuri în rai”, a doua carte prezentată în mediul astrist de la Rebrișoara, editată la  ECREATOR, Baia Mare.

A fost la Rebrișoara o zi a cărții, o zi a istoriei locale, dovedind că scrisul a fost și a rămas dragoste vieții astriste.