„Europa ne poartă astăzi un viu interes” (Carol I)

ASR Principesa Moştenitoare Margareta a României a subliniat faptul că Senatul României şi Coroana Regală au convieţuit alături timp de aproape un secol şi jumătate, ele fiind două dintre instituţiile esenţiale ale Statului Democratic numit România.
În Constituţia din 1866, Regele Carol I a susţinut şi reuşit introducerea instituţiei Senatului şi competenţa sa electivă.
Camera Superioară a Parlamentului a fost prezentă la Proclamarea Independenţei României în anul 1877, la Proclamarea Regatului României în 1881, la aniversarea a 40 de ani de domnie a Regelui Carol I în anul 1906.
În timpul primului război mondial, Senatul României s-a alăturat Familiei Regale în refugiu, la Iaşi, unde a primit din partea Regelui Ferdinand misiunea „de a da neamului o nouă viaţă…”.
În perioada interbelică, Senatul României şi Coroana Regală au fost elemente de stabilitate, tradiţie şi continuitate ale poporului român, având un rol important în consolidarea democraţiei româneşti, prin Constituţia din anul 1923. Reformat în 1938, ca o Cameră majoritară unită, Senatul nu a putut face faţă dictaturii şi domniei armelor.
După 23 august, Regele Mihai I a vrut revenirea la viaţa democratică, pe baza Constituţiei din 1923, dar guvernul comunist impus în 1945 a dus la eliminarea Camerei Superioare, care era o piedică în calea instaurării dictaturii comuniste.
Dispariţia democraţiei după abdicarea Regelui în 1947 a dus la dispariţia Senatului. El a fost reînfiinţat în anul 1990, după evenimentele din 1989. Senatul a condamnat ferm mineriadele din iunie 1990 şi septembrie 1991.
În ultimul deceniu, Familia Regală a fost prezentă de patru ori la şedinţele Camerelor reunite ale Parlamentului României.
Acum 145 ani, Regele Carol I a rostit, în Mesajul Tronului o frază atât de viabilă şi astăzi:
„Europa ne poartă astăzi un viu interes. Să ne unim dară cu toţii, spre a dovedi că suntem un popor demn de această bunăvoinţă!”