Principesa Moştenitoare Margareta a României

Când voinţa naţională se va exprima, după dreaptă chibzuinţă, Principesa margarita va putea deveni prima Regină domnitoare a României.
Voinţa Majestăţii Sale Regelui Mihai a fost întărită, zece ani mai târziu, la împlinirea a 130 de ani de la Proclamarea Independenţei, prin adoptarea noului Statut al Familiei Regale Române intitulat „Normele fundamentale ale Familiei Regale a României” în ziua de 30 decembrie, la Castelul Săvârşin. Prin statuarea calităţii Principesei Moştenitoare, de successor legitim al Majestăţii Sale, documentul asigură ralierea reglementărilor interne ale Familiei Regale la legislaţia europeană şi la principiile democratice consecrate de uniunea Europeană, dar şi de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.
Titlul de “Custode al Coroanei României” reprezintă o mare responsabilitate, Principesa Moştenitoare având datoria de a apăra instituţia Coroanei care funcţionează în societate, dar care nu are încă un character constituţional.
De peste douăzeci de ani, Principesa Margareta, împreună cu întreaga Familie Regală, serveşte interesele României în direcţia democratizării, a modernizării, a integrării euroatlantice şi a refacerii identitare şi instituţionale. În secolul XXI, Principesa Moştenitoare demonstrează că este o demnă continuatoare a leadership-ului regal feminine, jucând un rol extreme de influent în societatea românească contemporană.
În anul 2009, Televiziunea Naţională a produs un film dedicate Principesei Moştenitoare intitulat Margareta, Doamna României, realizat de Bogdan Şerban Iancu. Trei ani mai târziu, Editura Litera a publicat notele biografice şi mărturiile Principesei Moştenitoare sub forma volumului intitulat Patrie şi destin. Principesa Moştenitoare a României, scris de istoricul Diana Mandache.
Alteţa Sa Regală a publicat în 2010, la Curtea Veche Publishing, Cartea regală de bucate, volum cu o valoare gastronomică însemnată, dar şi cu o incontestabilă valoare istorică. Cartea conţine povestirile din copilăria principesei Moştenitoare, vizitele la Familiile Regale, portrete ale mătuşilor, unchilor şi verilor din Familiile Regale de pretutindeni şi experienţele culinare trăite de Alteţa Sa Regală în diverse colţuri ale lumii. Principesa Margareta a scris, împreună cu Principele Radu, în 2008, volumul Coroana română la 140 de ani, apărut tot la Curtea Veche Publishing. Acest album cuprinde biografiile membrilor celor cinci generaţii ale Familiei Regale, însoţite de fotografii inedited ce îi surprind atât în ipostaze oficiale, cât şi private. În acelaşi an, Principesa Moştenitoare a semnat alături de Principele Radu şi volumul aniversar Nunta de Diamant (Editura RAO), publicat cu ocazia împlinirii a şaizeci de ani de căsătorie de către Regele Mihai şi Regina Ana.
Principesa Margareta a văzut lumina zilei pe 26 martie 1949, la ora 13:30, în Elveţia, la Lausanne, în ziua celei de-a 68-a aniversări a Regatului României. Principesa este fiica cea mare a Regelui Mihai I şi a Reginei Ana. Alteţa Sa Regală se naşte în exil la aproape un an şi trei luni de la plecarea forţată din România a Regelui Mihai. Principesa poartă numele bunicii materne, Margareta a Danemarcei. În familie I se spune „Bunny” („Iepuraş”), aşa cum a numit-o la naştere Regele, datorită expresiei amuzante pe care a afişat-o încă din primele clipe de viaţă.
A fost pentru prima dată când o Regină a României a dat naştere unui membru al Familiei Regale într-o clinică. Pânăla Principesa Margareta, toţi principii şi principesele României s-au năascut într-una dintre reşedinţele regale. Pregătirile au fost organizate până în cel mai mic detaliu la clinica Montchoisi din Lausanne, aleasă de Regina Ana pentru reputaţia profesorului Rochat.
La 15 aprilie, Principesa Margareta este botezată în ritul ortodox acasă, în reşedinţa închiriată de Majestăţile Lor, denumită „La Petite Grangette”. Ceremonia religioasă este oficiată de către Arhimandritul Valliadis. Naşii Alteţei Sale Regale au fost Principele Philip al Marii Britanii, Duce de Edinburgh şi Regele Pavlos al Greciei, reprezentat la ceremonie de sora sa, Regina-Mamă Elena a României. După trecerea la cele veşnice a Regelui Pavlos, fiul său cel mare, Regele Constantin al II-lea, a preluat atribuţiunile tatălui său şi s-a considerat naşul Principesei Moştenitoare. Principesa Moştenitoare se înrudeşte, prin părinţii săi, cu toate Familiile Regale europene, cu precădere cea britanică, rusă, germană, spaniolă, daneză, italiană, belgiană, austriacă, norvegiană, olandeză, cu Marii Duci de Luxemburg, dar şi cu Familiile Regale din Portugalia, Grecia, Serbia şi Bulgaria.

Text preluat din „Margareta – Portretul Principesei Moştenitoare” de Sandra Gătejeanu Gheorghe, Editura Curtea Veche, Bucureşti 2013

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]