Eveniment al portului popular bistriţean la Cluj

Centrul Judeţean pentru Cultură Bistriţa-Năsăud, în colaborare cu Editura Eikon Cluj-Napoca, a organizat la Muzeul Etnografic al Transilvaniei Cluj-Napoca, în eleganta Sală Reduta, evenimentul prilejuit de lansarea volumului „Portul tradiţional românesc din Bistriţa-Năsăud” al etnologilor Aurel Bodiu şi Maria Golban.
Manifestarea a debutat cu Taraful Tradiţional din Sângeorz Băi, condus de Ionică Moldovan, cu piese de pe Someş, apreciat şi aplaudat de specialiştii prezenţi. De asemenea, talentata interpretă Oana Hoza a interpretat o doină cutremurătoare. În cadrul manifestării coordonate de George Vasile Dâncu, directorul Editurii Eikon, au luat cuvântul Florin-Vasile Şomlea, directorul Centrului Judeţean pentru Cultură Bistriţa-Năsăud; prof. univ. dr. Otilia Hedeşan, etnolog; prof. univ. dr. Traian Vedinaş, specialist în sociologie rurală, lect. univ. Oliv Mircea-directorul Bibliotecii Judeţene Bistriţa, prof. univ. dr. Ioan Bocşa, cu toţii reliefând importanţa acestei prime lucrări despre portul judeţului, despre identitatea noastră ca aparţinători ai acestei gli străbune. Nu a lipsit cuvântul autorilor – Aurel Bodiu şi Maria Golban, care şi-au pus ştiinţa şi priceperea în realizarea acestui studiu, apărut după un an de cercetare pe teren.
„În vatra satului tradiţional, de la naştere până la moarte, omul a fost însoţit în fiecare moment important al vieţii de portul tradiţional, acest element care nu deţinea doar o funcţie practică sau estetică, ci reprezenta mai ales o formă de comunicare, un sistem de semne şi simboluri. De cele mai multe ori, acestea oferă informaţii complexe , date de podoabe, de modul în care se făceau împletiturile părului sau legăturile capului, precum şi importante aspecte ale apartenenţei la un spaţiu cultural, la un statut social şi economic” spun autorii.
Printre cei prezenţi am remarcat pe prof. univ. dr. Ioan Cuceu, dr. Cosmina Timoce, prof. Univ. Maria Leşe, prof. Mugurel Scutăreanu, artistele Marinela Baba şi Maria Marcu, directorul Casei de Cultură Sângeorz Băi, Florin Hodoroga etc.
Cartea îşi urmează destinul ei frumos, fiind receptată de o arie tot mai largă de cititori, după lansările din Bistriţa şi Cluj urmând cea de la Bucureşti, unde portul nostru se va afla la loc de cinste.