Familia Borgovan din Strâmba. Sacrificii pentru creşterea, formarea şi educaţia celor opt copii

Întemeiată în anul de graţie 1989, familia cu un nume predestinat,cel de locuitor al Văii Bârgăului, respectiv Borgovan Gheorghe-Marin şi soţia Lucia, de la Strâmba, a fost hărăzită de Cel de Sus cu opt copii.

De altfel, din totdeauna familia tradiţională bârgăuană a fost una de dimensiuni, care astăzi par a fi poate un pic supradimensionate. Prin numărul copiilor, bârgăuanii au dovedit că sunt buni români, buni patrioţi. Oamenii socoteau: unul sau doi dintre cilezi vor fi poate răpuşi de tuse convulsivă, de tifos sau alte boli, alţii s-ar putea, vrând, nevrând, să-i dăm drept tribut de sânge pe câmpurile de bătaie ale Europei pentru interesele neamului ori ale altora, iar pentru ca familia, comunitatea, naţia şi ţara să subziste, să prospere, să meargă înainte, trebuie să avem copii!

Aspectul material, economic, nu era unul relevant pentru că aveau şi au mare încredere în Dumnezeu, care ”în bunătatea şi mărinimia Lui are grijă de noi de toţi“. De altfel, şi în familia noastră am fost cinci feciori. Se pare că acesta era baremul standard în zonă, de vreme ce tot câte cinci copii avea familia unchiului Simion, cea a unchiului Vasile şi a unchiului Ioan, excepţie făcea doar familia unchiului Flore, de la Rus, cu cinci feciori şi două fete. O situaţie similară era şi în majoritatea familiilor vecinilor noştri, iar exemplu cel mai ilustrativ e cel a lui Valer Galben, care într-o vreme a îndeplinit şi funcţia de primar la Suseni, care a avut zece copii, dintre care trei au ajuns cadre didactice de excepţie, unul dintre ei conf. univ. dr. în chimie Traian Galben, în învăţământul superior. Această situaţie presupune responsabilităţi sociale sporite, muncă intensă, unitate şi solidaritate în depăşirea greutăţilor, moderaţie şi înţelegere în formularea cerinţelor, uneori chiar inerente sacrificii.

În familia Borgovan se munceşte aproape necontenit şi la intensitate maximă. E adevărat că o altă alternativă n-a fost patentată şi nici nu există. Greul revine, desigur, capului familiei, care poate fi întâlnit la ore matinale, când majoritatea dintre noi nu ne-am început încă activitatea, venind către casă cu căruţa încărcată cu fân ori reîntorcându-se de la treburi gospodăreşti de curând finalizate şi o ţine tot aşa până târziu în noapte, după care a doua zi o ia de la început. Nici consoarta sa, Lucia, nu face deloc economie de efort. Pe lângă activitatea trudnică din gospodărie, pentru creşterea şi educaţia copiilor are şi calitatea de angajată cu caracter permanent la S.C. Roseyarns S.R.L. Bistriţa. Întreaga activitate a celor doi soţi este axată şi subordonată creşterii, formării şi educaţiei copiilor, majoritatea dintre ei elevi sau studenţi.

Cel mai avantajat pare a fi mezinul şi răsfăţatul familiei, Ştefan-Mihai, elev în clasa a III-a la şcoala din sat, pentru că e aflată la doar câteva sute de metri depărtare de casă. Ceilalţi sunt nevoiți să facă naveta ori să locuiască departe de familie. Floarea-Marinela şi Gheorghe-Marius sunt elevi în clasa a VII-a şi respectiv a V-a la Şcoala Gimnazială Josenii Bârgăului, unde merg şi vin cu autobuzul şcolar. Andreea-Mărioara este elevă la Liceul cu Program Sportiv Bistriţa, Andrei-Marius învaţă la Colegiul Tehnic INFOEL Bistriţa, iar Silvia-Georgeta e studentă pe locurile bugetate la Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai Cluj-Napoca.
Familia Borgovan este merituoasă şi demnă de admirat nu numai pentru devotamentul, preocupările şi sacrificiile de care dă dovadă pentru educaţia copiilor, dar şi pentru că, în pofida multiplelor greutăţi cu care s-a confruntat şi se confruntă, a reuşit să facă şi unele investiţii, principala fiind construcţia unei locuinţe deosebit de cochetă şi utilă, care alături de celelalte vreo zece case noi de pe Uliţa Borgovan înnobiliează şi înfrumuseţează peisajul satului.

Au totuşi un mare necaz, pe lângă multe altele. De vreo patru ani, aşteaptă sprijinul autorităţilor şi al RENEL pentru extinderea reţelei electrice şi la casele lor. E adevărat, majoritatea s-au racordat la instalaţii de la gospodăriile limitrofe, dar în perioadele cu consum mai mare, de suprasolicitare a reţelei, se produc frecvente scurtcircuite, inerente defecţiuni şi întreruperi.

Problema este una deosebit de stringentă, deoarece copiii şi-ar dori şi ar trebui să aibă şi ei un calculator, mai ales că la finalizarea studiilor vor trebui să dea teste de competenţă digitală, de îndemânare în folosirea calculatorului, care nu se poate obţine decât prin activităţi concrete cu caracter continuu. Îndeplinirea acestei dorinţe e obstrucţionată de situaţia actuală a reţelei electrice la care se adaugă şi un alt impediment major, lipsa disponibilităţilor financiare necesare.

Pentru familia Borgovan fiecare leuţ contează şi este deosebit de important, mai ales că salariul mamei, de cca 640-650 lei/lună, abia dacă ajunge pentru plata abonamentelor la autobuz ale copiilor, ce fac naveta la Bistriţa. Preţul unui asemenea abonament lunar este de 216-218 lei, din care li se decontează câte 50 lei.
În opinia noastră, ar trebui să dea dovadă de moderaţie şi iniţiatorii constituirii a tot felul de fonduri pe la şcoli pentru că orice leu ce iese din bugetul sărăc al unei asemenea familii înseamnă ca unul sau doi dintre copii să nu mai poată beneficia de pacheţelul pentru a doua zi, de creionul, caietul, ori de alte lucruri, ce le sunt atât de necesare.Trebuie ţinut cont şi de faptul că apar şi o serie de probleme nedorite şi neprevăzute, cum s-a întâmplat şi la data vizitei noastre, când Gheorghe-Marius, unul dintre copii, a trebuit internat de urgenţă în spital cu o apendicită perforată.

N-ar fi rău poate ca şi guvernanţii noştri să iniţieze, în pofida opoziţiei îmbuibaţilor şi profitorilor tranziţiei şi a trompetelor lor, nişte măsuri de sprijinirea unor asemenea familii aflate în dificultate, mai ales că în multe dintre acestea se regăsesc talente native pentru diferie domenii de activitate, cu deprinderi practice, dispuse la efort, adevărate comori, care prin investiţii minime pot fi cizelate, îndrumate şi ajutate s-o apuce pe drumul marii performanţe sportive, culturale, tehnice şi ştiințifice de care ţara are mare nevoie.
....................

Cititi editia print !