Frumuseţea Paştelui din judeţ, în casele românilor, într-o carte cu un tiraj impresionant: Menuţ Maximinian, Poveștile Paștelui - Tradiții vii din Ținutul Bistrița- Năsăud, Editura Lumea Credinţei, Bucureşti.Prefaţă de academician Sabina Ispas

Frumuseţea Paştelui din Bistriţa-Năsăud va ajunge în casele tuturor românilor, într-o carte cu un tiraj impresionant, apărută la Bucureşti la editura ce scoate şi publicaţiile Lumea Credinţei, Leacuri mănăstireşti, Lumea Monahilor. Poveștile Paștelui - Tradiții vii din Ținutul Bistrița- Năsăud, carte scrisă de Menuţ Maximinian. “A apărut și e splendidă" transmite Răzvan Bucuroiu, directorul Editurii Lumea Credinţei. Prefaţă de academician Sabina Ispas- director al Institutului de Etnografie şi Folclor "C. Brăiloiu" al Academiei Române, Cuvânt de binecuvântare - Episcopul Europei de Nord - Macarie Drăgoi. Cartea se află ca dar în Postul Mare în reţelele de librării, în chişcurile de difuzare a presei şi în pangarele bisericeşti.
« Menuț Maximinian ne oferă, prin această carte, o frumoasă călătorie în lumea satului românesc așa cum arată el în lumina sărbătorilor pascale. Culegând povestiri despre obiceiurile de odinioară de la bătrânii vetrelor năsăudene și documentându-se din lucrări de specialitate, autorul ne aduce într-un univers în care cele de jos se întrepătrund cu cele de sus, în care reguli de viață cotidiană sunt rânduite în funcție de sărbătorile creștine, în care mirosul de tămâie se amestecă cu cel al aromelor și miresmelor cămărilor și caselor gătite de praznic. Acesta era (iar, pe alocuri, încă este) universul vechiului sat românesc, un univers în care materia este sfințită și adusă în starea de prescură pe altarul cosmic. Într-o astfel de lumeîntâlnim o credințătrăită, o credință care modelează viața oamenilor și a colectivității. Întâlnim o anumită familiaritate, plină de lumină și bucurie, cu sfinții și cu Dumnezeu. Autorul ne pune înainte și obiceiuri din zona noastră de la poalele Munților Țibleș, de unde își trage și el obârșia, prilej cu care eu îmi amintesc cu mare drag de Paștile copilăriei din satul meu natal, când parcurgeam inedit, atât ritualul bisericii, cât și pe cel al comunității. Iată, așadar, un crâmpei din Sărbătoarea Paștilor trăită în vechiul nostru sat, acolo unde cei de odinioară nu erau acaparați de „ritmuri” și de „ritualuri” surogat care ne afundă, de prea multe oripe noi cei de azi, în materia netrecută prin cruce a lumii banului și eficienței. Avem nevoie ca de aer de recuperarea acestor rânduieli de viață! Prin urmare, binecuvântez din toată inima demersurile destoinicului etnolog și jurnalist creștin Menuț Maximinian, prin care ne aduce înainte mărturii din lumea satului năsăudean, despre cum se poate trăi armonios cu Dumnezeu, cu natura și cu oamenii” declară în cuvântul de binecuvântare părintele Episcop Macarie Drăgoi al Europei de Nord.
„Volumul de faţă scris de Menuţ Maximinian este un act cultural generos prin care sunt consemnate şi publicate tradiţiile româneşti din Ţinutul Bistriţa-Năsăud care, astăzi, concentrează cele mai semnificative repere ale identităţii culturale etnice. Mai ales că se dovedesc a fi încă pline de vigoare, supraviețuind alături de procesele alerte de mondializare culturală, care tind să modifice componente de referinţă ale paradigmelor naționale. Sărbătorile Paştilor sunt structuri semnificative pentru această spiritualitate profundă şi echilibrată, al cărei sistem de exprimare are un incontestabil caracter de unicitate. Felicitări şi Hristos a înviat” spune în prefaţă academicianul Sabina Ispas, director al Institutului de Etnografie şi Folclor "C. Brăiloiu" al Academiei Române.
„Vorbesc întotdeauna cu drag despre tradiţiile străbunilor mei ! Mă bucur că Lumina Paștilor din judeţul nostru va ajunge în casa tuturor românilor. Decât să importăm, mai bine să promovăm frumuseţea din satul nostru. Alţii ar dori să aibă o ladă de zestre aşa de bogată ca a judeţului nostru ! Din păcate prea puţin este promovată şi susţinută munca de cercetare. Iată vin buucreştenii şi ne invită la colaborări, ne ajută să prezentăm acest testament al identităţii noastre peste timp ! Să redescoperim sărbătoarea dincolo de comerţul din zilele de astăzi, să-i descifrăm semnificaţia şi să ne bucurăm, precum strămoşii noştri, de lucrurile frumoase din satul de altădată, când în aceste zile cele şapte ceruri erau deschise şi sufletele curate privea până la tronul Domnului. Acum, când modernismul dă năvală peste om, peste credinţa lui, globalizându-l, este momentul să ne reamintim de ceea ce suntem pe acest pământ, de faptul că avem o moştenire pe care trebuie s-o ducem mai departe şi precum bunicii noştri se aşezau la masa ritualică de Paşti, aşa să redevenim şi noi ceea ce am fost altădată, oameni frumoşi şi demni de numele de român, care poate acum, în Anul Centenarului Marii Uniri, mai mult ca altădată, ar trebui să-şi arate întregii lumi aceste frumuseţi unice. Să renunţăm la legenda ieşpuraşului, care provine dintr-un basm german, şi care de fapt nu a fost niciodată prezentă în casele străbunilor noştri şi să ne amintim de semnificaţia adevărată a acestei sărbători – primirea Luminii – şi modul în care oamenii din vatra vechiului sat ştiau să-şi trăiască timpul lor ritualic din generaţie în generaţie”, a declarat etnologul Menuţ Maximinian, singurul bistriţean afiliat la Asociaţia de Ştiinţe Etnologice din România.
Menuţ Maximinian este membru al Uniunii Scriitorilor din România, al Uniunii Ziariştilor Profesionişti, al Asociaţiei de Europoezie Paris, al ASTRA. Realizator de emisiuni la AS TV şi Radio Someş, a iniţiat mai multe evenimente literare şi folclorice.
Este prezent cu poezii şi articole de critică literară în revistele România literară, Luceafărul de dimineaţă, Timpul, Steaua, Tribuna, Dacia literară, Convorbiri literare, Apostrof, Mişcarea literară, Pro Saeculum, Caiete Silvane, Nord literar, Conexiuni, Litere. Publică articole religioase în Renaşterea şi Tabor.
A publicat volume de poezie, critică literară, etnologie şi jurnalism, printre care: Crucea nopţii (poezii), Ed. Şcoala Ardeleană, 2018, Riturile de trecere(în colaborare cu Vasile V. Filip) ( etnologie), Ed. Eikon 2012, Noduri în haos (poezii), Ed. Eurobit Publishing House, 2012; Muchia malului (poezii), Ed. Tipo Moldova, 2013; Trenul vieţii/Treni i jetes (poezii), Ed. Amanda Edit Verlag, 2016; Vremea sintagmelor (critică literară), 2010; Pomul cu litere (critică literară), Ed. Karuna, 2011; Cronica de gardă (critică literară), Ed. Karuna, 2013; Cărți și contexte critice (critică literară), Ed. Tribuna, 2017; Sărbătorile ciclului social și calendaristic sau Munci și zile în Ținutul Bistriței și Năsăudului (în colaborare cu Vasile V. Filip) ( etnologie), Ed. Școala Ardeleană, 2016, Poteci de dor (studii de etnologie), Ed. Charmides, 2016; Rugăciunea cantata (studii de etnologie), Ed. Eikon, 2010.
Este deţinătorul Crucii Europei de Norda Episcopiei Europei de Nord şi a numeroase distincţii ale Mitropoliei Clujului.
A fost distins cu premii naţionale şi internaţionale: Premiul pentru poezie al Malaeziei; Premiul pentru poezie din New York (Institutul de Teologie şi Spiritualitate Ortodoxă); Premiul pentru poezie din Istanbul (Universitatea din Istanbul şi ICR); Premiul Festivalului de proză „Liviu Rebreanu” (USR); Premiul Festivalului de poezie „George Coşbuc” (USR); distincţie din partea Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Sibiu; Premiul „Mişcării Literare” pentru publicistică literară; Premiul Municipiului Bistriţa (de două ori, prin Medalia „Liviu Rebreanu” şi Medalia „Andrei Mureşanu”); Premiul Centrului Cultural Român Barcelona pentru creaţie literară.
Merită să o aveţi în case această carte. Cu toţii vă veţi regăsi în ea ! A intrat la categoria Cărţi frumoase ale editurii ! Vorbeşte de tot ce avem noi mai frumos în judeţul Bistriţa-Năsăud şi o puteţi avea puteţi comanda şi online aici https://www.cartifrumoase.ro/carte/povestile-pastelui-traditii-vii-din-t....
Felicitări pentru acest demers!