Menuţ Maximinian lansează Poveștile Paștelui - Tradiții vii din Ținutul Bistrița-Năsăud, acasă, pe Valea Ţibleşului. Urmează Uniunea Scriitorilor din România – Filiala Cluj

Primăria Căianu Mic
Liceul Tehnologic Ion Căianu Românul
Societatea Scriitorilor din Bistrița- Năsăud
Lansare de carte
Menuţ Maximinian, Poveștile Paștelui - Tradiții vii din Ținutul Bistrița-Năsăud, Editura Lumea Credinței
(Prefaţă de academician Sabina Ispas, director al Institutului de Etnografie şi Folclor „C. Brăiloiu" al Academiei Române, Cuvânt de binecuvântare: Macarie Drăgoi, Episcopul Europei de Nord)
Prezentarea revistelor Răsunetul Cultural, Mișcarea Literară, Neuma
Invitați: Andrei Moldovan, Olimpiu Nuşfelean, Vasile Vidican
Moderator: Alexandru Deneș
Amfitrioni: Paul Știr și Ovidiu Boca
"Lansare de carte la Căianu Mic! Cartea “Poveștile Paștelui-Tradiții vii din ținutul Bistrița-Năsăud” scrisă de prietenul meu, Menut Maximinian, va fi lansată la Liceul Tehnologic “Ion Căian Românul” din Căianu Mic, mâine, 05.04.2019, de la ora 12! Felicitări, Menuț!" anunţă primarul Paul Ştir.
..............

Joi, 18 aprilie, ora 12, la Uniunea Scriitorilor din România – Filiala Cluj(Str. Universității nr. 1) va fi o altă lansare depre carte urmând să vorbească Eleonora Sava, Andrea Hedeş, Stelian Tofană, Andrei Moldovan, Olimpiu Nuşfelean, Icu Crăciun. Moderator: Irina Petraş, lansarea fiind urmată de recitalul susţinut de Teodora Purja (Tezaur Uman Viu al Ministerului Culturii), Lenuţa Purja şi Sergiu Negrean Purja.

***

„Menuț Maximinian ne oferă, prin această carte, o frumoasă călătorie în lumea satului românesc așa cum arată el în lumina sărbătorilor pascale. Culegând povestiri despre obiceiurile de odinioară de la bătrânii vetrelor năsăudene și documentându-se din lucrări de specialitate, autorul ne aduce într-un univers în care cele de jos se întrepătrund cu cele de sus, în care reguli de viață cotidiană sunt rânduite în funcție de sărbătorile creștine, în care mirosul de tămâie se amestecă cu cel al aromelor și miresmelor cămărilor și caselor gătite de praznic. Acesta era (iar, pe alocuri, încă este) universul vechiului sat românesc, un univers în care materia este sfințită și adusă în starea de prescură pe altarul cosmic. Într-o astfel de lume întâlnim o credință trăită, o credință care modelează viața oamenilor și a colectivității. Întâlnim o anumită familiaritate, plină de lumină și bucurie, cu sfinții și cu Dumnezeu. Autorul ne pune înainte și obiceiuri din zona noastră de la poalele Munților Țibleș, de unde își trage și el obârșia, prilej cu care eu îmi amintesc cu mare drag de Paștile copilăriei din satul meu natal, când parcurgeam inedit, atât ritualul bisericii, cât și pe cel al comunității. Iată, așadar, un crâmpei din Sărbătoarea Paștilor trăită în vechiul nostru sat, acolo unde cei de odinioară nu erau acaparați de „ritmuri” și de „ritualuri” surogat care ne afundă, de prea multe ori pe noi cei de azi, în materia netrecută prin cruce a lumii banului și eficienței. Avem nevoie ca de aer de recuperarea acestor rânduieli de viață! Prin urmare, binecuvântez din toată inima demersurile destoinicului etnolog și jurnalist creștin Menuț Maximinian, prin care ne aduce înainte mărturii din lumea satului năsăudean, despre cum se poate trăi armonios cu Dumnezeu, cu natura și cu oamenii” (Părintele Episcop Macarie Drăgoi al Europei de Nord)

„Volumul de faţă scris de Menuţ Maximinian este un act cultural generos prin care sunt consemnate şi publicate tradiţiile româneşti din Ţinutul Bistriţa-Năsăud care, astăzi, concentrează cele mai semnificative repere ale identităţii culturale etnice. Mai ales că se dovedesc a fi încă pline de vigoare, supraviețuind alături de procesele alerte de mondializare culturală, care tind să modifice componente de referinţă ale paradigmelor naționale. Sărbătorile Paştilor sunt structuri semnificative pentru această spiritualitate profundă şi echilibrată, al cărei sistem de exprimare are un incontestabil caracter de unicitate. Felicitări şi Hristos a înviat” (Academician Sabina Ispas, director al Institutului de Etnografie şi Folclor "C. Brăiloiu" al Academiei Române)