Întrebări creştine

Despre o broşură acelor rătăciţi, care refuză dogma TRINITĂŢII şi dumnezeirea lui IISUS HRISTOS . ( 3)

Misterul Sfintei Treimi este o taină de care mulţi s-au împiedicat din cauză că încearcă a judeca cele dumnezeieşti cu măsuri omeneşti, căzând în erezii păgubitoare pentru suflet. De unde porneşte însă rătăcirea? Anume din incapacitatea de a concepe că Persoanele divine fiind Trei, alcătuiesc o unică Dumnezeire. Cum adică pot forma o unitate atât de perfectă, pe care noi nu o putem accede raţional? Dar să ne coborâm chiar la raţionamentele lor şi să observăm că şi în lume există unitate deosebită, de exemplu între fiinţele care se iubesc atât de mult încât ajung să-şi înţeleagă gândurile, să comunice cu o privire, să-şi transmită neliniştea, bucuria. La fel membrii unei familii bazate pe iubire. Ori, ştim că iubirea este Lege divină, „Dumnezeu este iubire” la modul absolut şi atunci şi unitatea SFINTEI TREIMI este perfectă întru iubirea absolută, deşi Persoanele sunt distincte.

Haide să vorbim însă despre Persoanele SFINTEI TREIMI. Părintele ceresc este acceptat de toţi ca fiind izvorul etern al oricărui bine şi a toate. Îl recunosc toţi creştinii, precum şi iudeii, mahomedanii , adică religiile monoteiste şi majoritare ale lumii. Dar, când unii-iudei, mahomedani, hinduşi, budişti, aud că Dumnezeu are un Fiu Preaiubit din veci şi ”prin Care toate s-au făcut din câte s-au făcut”, cum ne încredinţează Sfântul Ap.Ioan(1.3), gata, nici nu vor să audă! Mintea lor nu poate accepta decât un singur Dumnezeu, personal. Neagă, se înfurie, refuză. Ştim că în cuvântul lui HRISTOS -„singurul nume dat oamenilor sub cer întru Care să se mântuiască”(Fapte,4.12)- ne putem încrede şi el ne-a mărturisit această taină, că Dumnezeu are un Fiu din veci, „mai înainte de toţi vecii”,adică din eternitate. După chipul Său a fost creat omul, având acest prototip. Taina aceasta li se va dezvălui oamenilor de însuşi Fiul lui Dumnezeu venit între noi oamenii. Trebuie un pic de subtilitate şi deschidere a minţii. Dar cei ce stau închişi în obişnuinţele lor ca într-o temniţă, potrivnicii, n-au cum pricepe această taină care celor ce o înţeleg le umple inimile de o veşnică bucurie.

Despre a TREIA Persoană TREIMICĂ acum, foarte succint. La crearea lumii, ”Duhul lui Dumnezeu umbla pe deasupra apelor” ne spune Geneza (1.2) pregătindu-le pentru apariţia vieţii. Dumnezeu ţine sfat la zidirea omului: ”Să facem om după chipul şi asemănarea noastră.” Cu cine s-a ţinut sfat dumnezeiesc? Desigur, cu Tatăl, cu Fiul şi cu Duhul Sfânt. Iar psalmistul-împărat David spune în Psalmul 50, „psalmul părerilor de rău”, cum îi spune un mare poet român :” şi Duhul Tău cel Sfânt nu-l lua de la mine.” Mântuitorul spune că „Orice hulă se va ierta oamenilor, dar hula împotriva Duhului Sfânt nu se va ierta nici în veacul acesta şi nici în cel ce va să vie.” Richard Wurmbrand, deşi un neoprotestant, recunooaşte: ”Dacă este aşa, este sigur că e Dumnezeu.” Domnul IISUS însuşi, binecuvântat fie numele Lui veşnic, le spune sfinţilor Săi Apostoli: ”Mergând, învăţaţi toate neamurille, botezându-le în numele Tatălui, al Fiului şi al Sfântului Duh.” Iată suficientă bază pentru aceptarea conceptului de TRINITATE, de Dumnezeu triunic.

Desigur că nu este uşor pentru mintea noastră omenească, dar dacă nu putem înţelege, nu trebuie să ne răzvrătim, ci să acceptăm ce ne depăşeşte. Vorba lui Eminescu: ”Poate nu vi-i croit capul pentru aşa ceva.” De două mii de ani, Biserica mărturiseşte prin CREDO pe Tatăl, pe Fiul şi pe Duhul Sfânt, „Treimea cea de o fiinţă şi nedespărţită”, cum rostim la Sfânta şi dumnezeiasca Liturghie. Ei nu pricep acest concept pentru că nu sunt fii ai Bisericii dreptmăritoare ci fiii îndoielii şi ai rătăcirii. Despărţindu-se de Bserica întemeiată de Sfinţii Apostoli, li s-au înceţoşat privirile şi încă nu-şi dau seama de rătăcirea lor, făcându-se duşmani ai lui Dumnezeu şi ai dreptei credinţe, fără să-şi dea seama. Ar fi o greşeală a crede că toţi creştinii înţeleg acest mister înalt al dumnezeirii. Cine oare îl poate înţelege întru totul? Dar primim această învăţătură prin credinţă.

Va veni însă vremea când ”ne vom vedea faţă câtre faţă şi Dumnezeu ne va umple de cunoaştere şi înţelepciune” (cum zice înţeleptul păstor al neamurilor, Sf.Pavel). Aici se vede smerenia noastră,”sărăcia noastră cu duhul”, de care unii se ruşinează, blândeţea. Iar nebunii sar şi neagă dumnezeirea Domnului IISUS, pentru care au mers la moarte sute de mii de martiri, milioane, crezând şi mărturisind dumnezeirea Lui.

Harul Domnului nostru IISUS HRISTOS ,dragostea lui Dumnezeu TATĂL şi părtăşia DUHULUI SFĂNT fie cu domnia voastră şi cu iubiţii noştri cititori în veci.