INVITAT DE ONOARE: CENTRUL DE DOCUMENTARE ŞI INFORMARE AL AUTOGUVERNĂRII PE ŢARĂ A ROMÂNILOR DIN UNGARIA

„Fire de tort” este o manifestare căreia Centrul Judeţean pentru Cultură îi acordă o atenţie deosebită pentru că am conceput-o ca o depănare a experienţei acumulate de judeţul nostru, dar şi de alţii, în nobila muncă de formare a unui nivel ridicat de cultură în mediul rural.

Ediţia din acest an a avut drept ţintă culturală oraşul Năsăud. Aici în sala de festivităţi a primăriei s-a desfăşurat simpozionul „Formatorii culturali tradiţionali ai satului românesc transilvănean”, coordonat de Ioan Pintea, şef serviciu CJC, la care au participat prof.univ.dr. Ion Buzaşi de la Blaj şi scriitorul George Vulturescu alături de un număr impresionant de intelectuali, preoţi, profesori, directori de cămine culturale.

A fost lansat – ca eveniment cultural excepţional – Almanahul dicţionar al scriitorilor din judeţul Bistriţa-Năsăud, coordonat de Andrei Moldovan.

E de remarcat implicarea totală a primarului Mureşan Dumitru, a viceprimarului Ovidiu Maghiar, a profesorului Ion Seni (ASTRA) şi a domnului Valer Petrehuş (Cercul Cultural Valeriu Şotropa).

Din experienţa acumulată până în prezent reiese că formatorii culturali ai satului românesc transilvănean, în momentul de faţă, sunt învăţătorul, prin extensie cadrul didactic, de foarte multe ori preotul, la care se adaugă tot mai fracvent primarii.

În cadrul acestei ediţii a „Firelor de tort” Centrul Judeţean pentru Cultură şi-a propus să realizeze practic un schimb de păreri cu aceşti formatori tradiţionali din mediul rural şi cu alţii despre ce ar trebui să se facă în condiţiile actuale de transformare rapidă a satului românesc pentru a se putea menţine tradiţionalul, autenticul, dar şi de a găsi căi de acomodare a culturii populare la transformările actuale.

Acest lucru este absolut necesar întrucât judeţul nostru este unul dintre ultimele judeţe din România mare păstrător încă de tezaur cultural popular.

Manifestarea, planificată iniţial să se desfăşoare pe parcursul a 2 zile a fost restrânsă la o zi datorită timpului scurt acordat de invitatul de onoare al Centrului Judeţean pentru Cultură care a fost delegaţia culturală a Centrului de Documentare şi Informare al Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria, condusă de doamna Eva Ruja Bányai - director, şi de Juhász Tibor – director al Oficiului Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria.

Delegaţia din Ungaria, compusă din 20 de membri, pe lângă persoanele oficiale a cuprins o formaţie de dansuri şi formaţia instrumentală „Békésbanda”, condusă de Bardócz Sándor.

Oaspeţii maghiari, care practic au întors vizitele delegaţiei culturale a C.J.C. în Ungaria au participat la Colocviul „Rolul intelectualilor şi a instituţiilor culturale în promovarea culturii în mediul rural” în cadrul căruia, practic a avut loc un schimb de experienţă între cele două instituţii de cultură.

Directorul Nicolae Gălăţean a prezentat un tablou al modului de organizare şi desfăşurare a activităţii culturale din judeţul nostru, a bazei materiale pe care o are CJCBN, a resurselor umane, a activului cultural, considerând că, în momentul de faţă în judeţul Bistriţa-Năsăud se desfăşoară o activitate culturală de cel mai înalt nivel cu caracter permanent, că factorii de decizie ai comunelor – primari, directori de şcoli – se implică tot mai mult în viaţa culturală, că există o bază de masă a acestei mişcări, căminele culturale din judeţ sunt puse la punct şi oferă condiţii optime de desfăşurare a activităţilor social-culturale şi că C.J.C. are un colectiv de specialişti de înaltă competenţă profesională deosebit de activi şi prezenţi la aproape toate manifestările cultural-artistice de nivel local, judeţean sau naţional.

Despre mediul cultural din Ungaria, şi în special din zona Gyula, au vorbit domnul Juhász Tibor şi doamna Eva Ruja Bányai arătând că Centrul de Documentare şi Informare al Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria desfăşoară o activitate culturală amplă, diversificată, care are menirea de a păstra şi valorifica tradiţiile culturale ale românilor din Ungaria, să ducă la întărirea coeziunii în comunitatea română.

Unor întrebări adresate delegaţiei din Ungaria privind învăţământul în limba română li s-a răspuns că la Liceul „Nicolae Bălcescu” din Gyula învăţământul este cu predare în limba română şi că unele discipline se predau şi în limba maghiară, la care există o sinteză în limba română; că la acest liceu limba română nu se predă ca o limbă modernă ci ca o limbă de bază şi că mulţi din absolvenţii liceului frecventează învăţământul superior în România.

În seara zilei de sâmbătă pe scena Căminului Cultural din Telciu s-a desfăşurat un spectacol mixt susţinut de formaţii din Bistriţa-Năsăud şi formaţiile artistice ale delegaţiei din Ungaria.

Delegaţia românilor din Ungaria a fost întâmpinată în centrul comunei de un grup de tineri în frumoase costume naţionale din zona Telciului, iar în Căminul Cultural s-a desfăşurat spectacolul în care colectivul artistic din Ungaria a prezentat trei suite de jocuri româneşti şi maghiare într-o interpretare excepţională, în coregrafia lui László Gyalog, acompaniaţi de formaţia instrumentală „Békésbanda” de o virtuozitate ieşită din comun, condusă de Bardócz Sándor. Solistul vocal Gheorghe Gros a cântat o serie de piese româneşti, sciţând în evidenţă fermitatea melosului naţional şi etalând o voce de excepţie. Acest ansamblu artistic, condus de Cserháty Mihály s-a bucurat de un succes deosebit, impunându-se prin tinereţe, virtuozitate, frumuseţea portului şi jocului.

Întâlnirea de sâmbătă s-a terminat cu un foc de tabără, organizat de Primăria Telciu şi C.J.C. în jurul căruia s-a jucat şi s-a cântat româneşte şi ungureşte şi s-au stabilit relaţii de prietenie.

Duminică, începând cu ora 10.00 s-au continuat discuţiile dintre activul C.J.C. şi delegaţia maghiară, s-au stabilit modalităţile viitoare de colaborare culturală urmând ca la Sărbătoarea culturală a românilor din Ungaria CJC să trimită un ansamblu folcloric reprezentativ al judeţului nostru. Domnul Juhász Tibor a promis tot sprijinul de a intra într-o colaborare directă şi cu oficialităţile culturale maghiare de la Békéscsaba.

S-au oferit delegaţiei maghiare un număr mare de tipărituri editate de C.J.C. pentru a îmbogăţi biblioteca a Centrului de Documentare şi Informare al Autoguvernării pe ţară a românilor din Ungaria de la Gyula.

Concluzia noastră este că ediţia din acest an a „Firelor de tort” este cea mai reuşită atât din punct de vedere al organizării cât, mai ales, al conţinutului comunicărilor, al ideilor novatoare de perfecţionare a mişcării culturale, de stilul academic şi responsabil în care s-a desfăşurat.

Prezenţa delegaţiei românilor din Ungaria a contribuit din plin la ridicarea valorii manifestării lăsând o impresie deosebită tuturor prin comportamentul prietenos, elegant, civilizat, prin dorinţa de a mulţumi pe toţi şi, în mod special, prin valoarea mesajului cultural transmis atât pe scenă cât şi în discuţiile bilaterare.