Jocul fecioresc din Şieuţ, recent introdus în patrimoniul UNESCO, prezent la Zilele Academice Clujene

La invitaţia Academiei Române – Filiala Cluj-Napoca şi a Institutului „Arhiva de Folclor a Academiei Române”, venită prin intermediul domnului CS I prof. univ. dr. Zamfir Dejeu, Ansamblul Folcloric „Ciobănaşul” din Şieuţ a participat în data de 17 mai 2016 la manifestările culturale dedicate „Zilelelor Academice Clujene – 150 de ani în serviciul naţiunii române”.
Şedinţa festivă de deschidere a acestor manifestări de înaltă ţinută a fost urmată în faţa Universităţii „Babeş-Bolyai” de reprezentaţii folclorice cu formaţii de dans popular din localităţile Şieuţ (Bistriţa-Năsăud), Băgău (Alba), Şuncuiuş (Bihor) şi Frata (Cluj) care au prezentat Jocul Fecioresc din România, înscris anul trecut pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.
Ansamblul Folcloric „Ciobănaşul” din Şieuţ a făcut parte dintre echipele săteşti nominalizate în cadrul proiectului UNESCO privind înscrierea acestor valori culturale româneşti pe lista celor mai reprezentative fenomene din patrimoniul cultural imaterial al umanităţii. Demersul a fost încununat de succes, iar în luna decembrie a anului trecut, la reuniunea din Namibia unde a fost prezent şi cercetătorul clujean Zamfir Dejeu, forul mondial a decis includerea dansului fecioresc din România în patrimoniul mondial UNESCO.
La manifestările de înaltă ţinută ce au avut loc la Cluj-Napoca, membri ansamblului din Şieuţ au prezentat două jocuri fecioreşti, „Rara” şi „Băiţa”, avându-l ca instructor pe Ignat Pantea şi fiind coordonaţi de primarul comunei, Ioan Dedean, din formaţie făcând parte şi vestitul dansator Petre Dumbrăvan. Acompaniamentul muzical a fost asigurat de taraful tradiţional format din renumitul violonist Anghel Urs, Robert Lenghel (braci) şi Ştefan Ioanovici (contrabas).
După reprezentaţia artistică, delegaţia bistriţeană a fost prezentă la Biblioteca Academiei unde a avut loc slujba de sfinţire prilejuită de dezvelirea unei plăci comemorative dedicate împlinirii a 150 de ani de la fondarea Academiei Române, precum şi expoziţia „Academicieni clujeni: memorie şi actualitate”, ce a inclus mai multe lansări de carte, printre care şi lucrarea „Jocul fecioresc din România” a profesorului Zamfir Dejeu.
Slujba de sfinţire a fost săvârşită de ÎPS Andrei, care a apreciat în mod deosebit evoluţia dansatorilor din Şieuţ şi a stat de vorbă cu artiştii populari bistriţeni. De asemenea, printre cei care i-au vizionat, admirat şi aplaudat pe dansatorii din Şieuţ s-au numărat academicieni, profesori universitari, actorul Dorel Vişan şi alte personalităţi clujene.
Prezenţa bistriţeană la manifestările culturale ce s-au desfăşurat sub egida Academiei Române – Filiala Cluj-Napoca a fost girată de Centrul Judeţean pentru Cultură Bistriţa-Năsăud, care a oferit nu numai suport logistic, ci şi îndrumare de specialitate, la eveniment fiind prezenţi etnolog Emilia Ometiţă – Şef Serviciu Cultură Tradiţională, Ioan Simionca – maestru dans şi etnolog Smaranda Mureşan – referent.
Aşadar, merită consemnat un astfel de eveniment cultural de înaltă ţinută, prezenţa la Cluj-Napoca a dansatorilor Ansamblului Folcloric „Ciobănaşul” din Şieuţ în cadrul manifestărilor amintite făcând şi de această dată cinste judeţului nostru, dovedindu-le astfel valoarea, ce stă nu în şlefuirea excesivă din punct de vedere coregrafic, ci în păstrarea nealterată a tradiţiilor şi valorilor culturale, aşa cum au fost ele moştenite de la înaintaşi.

Etnolog Smaranda Mureşan
Referent de specialitate CJC BN