La magazin şi…Trulă paznic de cimitir

Merge Ionică la magazin şi-i cere gestionarului:

-Vă rog, aveţi cuie?

-Da, de toate tipurile. Dv. de care vreţi?

- Un cui numai.

-Halal! Dar ce puteţi face cu un singur cui?

-Păi mi s-a instalat ieri telefon şi mi s-a spus că de acum pot suna pe oricine dacă am cui şi mi-am dat seama că-mi lipseşte aşa ceva.

x x

Trulă săracul, neavând nicăieri posibilitatea să afle un serviciu, găsi că ar fi la cimitir un post de paznic de noapte. Acceptă, deşi nu cu foarte multă plăcere, fiindcă serviciul de noapte este mai dificil. Merge el o noapte şi totul se desfăşoară normal, pasămite că stafiile nu se obişnuiseră cu noul funcţionar.

A doua noapte ies două stafii, se postează înaintea lui Trulă şi încep să râdă de el, să-l arate cu degetul… enervant, desigur, dar Trulă îşi aprinde calm o ţigară şi le lasă să-şi facă mendrele (numărul artistic, cum s-ar spune).

Văzând că nu-l clintesc pe paznic din calmul său, încep să vorbească, să-l jignească în toate felurile. Trulă mai aprinde o ţigară şi se uită impasibil la spectacolul lor încercând să nu-şi piardă cumpătul. Şi le-a răbdat multă vreme, până au plecat tot chicotind prosteşte.

Spre dimineaţă. Trulă văzu că cele două stafii vor să sară gardul cimitirului. Fiindcă era paznic oricum, luă o lopată şi le izbi straşnic în spate, încât cele două stafii-cum or fi fost, naibii- căzură late.

- Mă rog! Râdem, glumim, dar nu părăsim unitatea! Spuse Trulă serios foarte.