La Rebra - o reuşită de admirat - cafenea culturală

Parteneriatul din 19 mai a.c. reuşit de Grupul Şcolar din Rebra cu CCD Bistriţa-Năsăud, la care s-au implicat Bisericile din comună, Cercul local Astra şi Primăria a fost o reală izbândă pe terenul educaţiei permanente. Acţiunea s-a desfăşurat în Centrul de Documentare şi Informare al comunei şi a fost cu măiestrie moderat de profesoara Nicoleta Mureşan – directorul educativ al Şcolii şi membru activ al Astrei năsăudene.

Reprezentantul CCD BN (director – Ioan Leon Naroşi), prof. dr. Aurelia Dan – metodist al acestei instituţii, a expus convingător intenţiile CCD-ului privind iniţierea unui proiect cu şcolile din judeţ care să vizeze dezvoltarea colaborării dintre şcoală, autorităţile locale, părinţi şi alţi factori educativi ai comunităţii locale, în vederea conştientizării importanţei educaţiei în evoluţia şi devenirea societăţii moderne de azi şi de mâine. Scopul proiectului vizează promovarea dimensiunii europene a educaţiei, prin cunoaşterea, valorificarea şi diseminarea specificului local, în vederea creşterii prestigiului şi imaginii şcolii în comunitate. Printre obiectivele urmărite de proiect se află şi promovarea imaginii şcolii în comunitate prin oferta sa educaţională, susţinerea cercetării şi cunoaşterii patrimoniului cultural local, optimizarea relaţiei şcoală - familie – comunitate, cultivarea specificului identitar şi a valorilor cultural-naţionale, valorizarea calităţilor şi aptitudinilor individuale ale membrilor comunităţii şcolare, prin facilitarea accesului acestora în activităţi educative non-formale (dezbateri, lectorate, expoziţii, cafenele literare)… Domnia sa a apreciat laudativ buna organizare a acţiunii şi calitatea deosebită a participanţilor, descoperind cu plăcere atmosfera plăcută creată de factorii sau partenerii implicaţi în acţiunea inspirat numită de localnici „Cafeneaua culturală”.

Binecunoscutul profesor, cercetător şi editor Viorel Rus, fiu al satului trăitor în Bistriţa, a scos la iveală noi amănunte din istoria învăţământului local, mai ales din perioada mai veche, informaţii culese din Arhivele Statului. Cu aceeaşi oportunitate a evidenţiat noutăţile ediţiei a II-a a cărţii sale „Neamuri şi familii rebrene”, fiind dispus să scoată o nouă ediţie cuprinzând şi pe localnicii risipiţi în lume în căutare de lucru, aspect ce va fi susţinut şi de Primăria Rebra prin generosul şi inimosul său primar Ştefan Danci.

Profesorul Ioan Seni – preşedintele Desp. Astra Năsăud a scos în evidenţă rolul Asociaţiunii Astra de-a lungul celor 150 de ani de existenţă în viaţa românilor ca popor şi naţiune, etalând etapele evoluţiei sale, personalităţile implicate în destinul său şi mai ales rolul dascălilor şi al preoţilor de la ţară în promovarea valorilor moral-creştine ale neamului românesc. A evidenţiat şi calitatea membrilor Astrei de astăzi din comuna Rebra, în marea lor majoritate - dascălii satului, preotul ortodox, primarul şi altă lume aleasă care de bună voie îşi asumă răspunderea actului cultural-educativ local. Comuna Rebra va avea mândria ei când îşi va descoperi în volumul „Astra Rediviva 1990-2010” ce se editează la Sibiu, numele şi numărul apreciabil al membrilor Astrei de astăzi, consemnaţi alături de astriştii din ţară şi dinafara ţării…

Profesorul Ştefan Bachiş – preşedintele Astrei locale, aduce noi date la „Monografia Rebrei”, rezultat al cercetării şi informării pertinente, scoţând în evidenţă personalităţile satului, eroii comunităţii locale, semnificaţia evenimentelor care au marcat şi istoria localităţii Rebra. Îşi doreşte să poată edita monografia satului într-o formă modernă, aspect susţinut şi de primarul comunităţii locale. Etalează implicarea şi eforturile factorilor educativi din comună în schimburile de experienţă cu numeroase şcoli de peste Prut, din Franţa, Germania şi Olanda, preconizând noi şi consistente perspective…

P.c. preot Teodor Nedelea – membru fondator al Astrei Rediviva, s-a referit pe larg la evoluţia Bisericii ortodoxe din comună, oferind asistenţei şi Monografia acestei instituţii, exprimând şi dorinţa sinceră de-a o vedea tipărită. A primit garanţii certe din partea primarului Şt. Danci şi a prof. Viorel Rus.

Presbiterii Larion Cozan – Biserica penticostală şi Ilie Cristea – Biserica adventistă, s-au referit pe larg la evoluţia acestor biserici în comuna Rebra şi la rolul educaţiei religioase în formarea moral-creştină a tineretului contemporan, insistând pe corectarea viciilor ce pândesc generaţia tânără de astăzi.

D-na Aurica Bachiş – secretar al Astrei locale s-a referit la personalitatea Dorei Alina Romanescu, pe numele ei adevărat Bachiş Saveta, căsătorită Georgescu – un scriitor marcant al generaţiei sale, membru al Uniunii Scriitorilor, membru al Academiei Române şi personalitate marcantă a oraşului Medgidia unde a hotărât să trăiască. Sunt evidenţiate toponimele şi hidronimele rebrene, numeroasele nume locale devenite personaje marcante ale romanelor sale Dealul comorii, Distanţe, Gara centrală, Mărturii de iubire etc. D-na Aurica Bachiş pledează pentru o carte a satului dedicată tuturor personalităţilor locale, indiferent de mediul în care lucrează şi obţin performanţe.

Primarul comunei Ştefan Danci este bucuros de reuşita acţiunii, de prezenţa atâtor factori educativi – CCD-ul, Astra, Bisericile, Şcolile din comună, d-l Viorel Rus pe care-l socoteşte reprezentantul Arhivelor Statului de la Bistriţa, după câtă muncă de cercetare depune în interesul comunei Rebra… Tuturor le mulţumeşte pentru implicare, după care scoate în evidenţă hărnicia şi demnitatea consătenilor săi, afirmarea lor chiar şi peste hotarele ţării, prezenţa activă a intelectualilor tineri în diverse domenii de activitate, tineri pentru care Domnia sa este dispus să atragă cât mai multe burse şi stipendii din fonduri nerambursabile, inclusiv din cele grănicereşti. Plini de recunoştinţă s-au exprimat în cuvântul lor tinerii elevi Alina Urs, Adina Muti, Nicoleta Nedelea, Iacob Urs…

În încheiere prof. Nicoleta Mureşan şi Cristina Scurtu prezintă cu ajutorul videoproiectorului numeroase aspecte din viaţa comunităţii, aducând mulţumiri tuturor celor care s-au implicat în frumoasa reuşită - zis Cafeneaua culturală, pe care numeroşii astrişti prezenţi la acţiune au numit-o Cafeneaua astristă