Lacrimi în cumpăna tradiţiilor

A treia zi de Paşti Parohia Ortodoxă Mărişelu a îmbrăcat straie de sărbătoare. De dimineaţă credincioşii s-au îndreptat spre biserica străbună, unde a fost săvârşită Sfânta Liturghie, de către părintele paroh Aurelian Poptean, alături de vrednicii preoţi Nicolaie Feier din Bistriţa, Timoftei Găurean din Agrieş şi Lucian Blaga din Domneşti. După cuvintele de învăţătură ale preoţilor au susţinut un microrecital corurile bisericilor din Mărişelu şi Domneşti.

La Căminul Cultural Mărişelu sătenii s-au adunat cu mic cu mare, umplând până la refuz sala de spectacole, pentru a fi părtaşi la bucuria reînfiinţării ansamblului folcloric din localitate. Manifestarea a debutat cu binecuvântarea preoţilor Aurelian Poptean, Nicolaie Feier, Timoftei Găurean şi Lucian Blaga. După ascultarea câtorva pricesne din perioada Triodului şi a Paştilor, în interpretarea corurilor din Mărişelu şi Domneşti, spectatorii au fost părtaşi la un recital al Ansamblului folcloric „Brăduleţul” din Lunca Ilvei, care în coregrafia lui Sabin Pădure a prezentat o suită de jocuri din Ţinutul Someşan, iar interpreta Roxana David a întregit atmosfera. Eugenia Horoba, talentata interpretă de la poale de Ţibleş, din Molişet, alături de fiicele ei Anda şi Raula, în portul străvechi, cu cântece arhaice au fost aplaudate la scenă deschisă, de acelaşi success bucurându-se şi Adelina Dumbrăvan din Şieuţ şi Ionuţ Moţoc, din Gledin.

O sărbătoare inedită spre păstrarea tradiţiilor. Ansamblul folcloric din Mărişelu a prins din nou viaţă după 20 de ani. Oameni de suflet părintele Aurelian Poptean, alături de prof. Liliana Mureşan şi Florean Barteş, ne-au demonstrat identitatea diversităţii valorii, prin aducerea în faţa noastră a truditorilor pe tărâmul culturii populare, printr-un demers unic, cu rezultate care se vor vedea şi peste sute de ani. Ansamblul a prezentat de-a lungul existenţei lui, sub bagheta prof. Virgil Mureşan,, momente de înaltă virtuozitate, prin care sunt transmise caracteristici ale artei tradiţionale autentice, prilej pentru publicul spectator de a se reîntâlni cu tradiţiile, obiceiurile, portul şi dansul popular.

Sunt valorificate şi promovate aspecte esenţiale ale culturii populare prin piese muzicale instrumentale şi vocale, suite coregrafice. Este o mare responsabilitate de a transmite mai departe bogăţiile folclorice care reprezintă identitatea noastră. Pentru că suntem într-o eră a informatizării, trebuie să o folosim pentru a beneficia de toate mijloacele pe care ni le oferă prin a cerceta, a conserva şi a transmite mai departe tezaurul folcloric. Tradiţia trebuie să reprezinte pentru noi firul ce ne leagă de pământul natal, de acel "colţ de lume" în care părinţii, bunii şi străbunii ne-au modelat personalitatea făcându-ne "oameni dintre oameni".

Folclorul din această vatră reprezintă sufletul, sensibilitatea, spiritul creativ şi dragostea pentru vatra străbună, iar noi avem datoria morală să păstrăm această avuţie, să o valorificăm şi să sedimentăm în sufletul copiilor dragostea pentru folclor. Din acest punct de vedere, în opinia mea, dacă am înfiinţa câte un ansamblu folcloric în fiecare localitate, ar fi un lucru al binecuvântării.

Ponderea repertoriului este deţinută de dansuri, cântece şi elemente tradiţionale şieuane. Dansurile sunt puse în scenă de către coregrafi cu o grijă constantă pentru menţinerea originalităţii repertoriului.

Toate se leagă în jurul acestor oameni de o frumuseţe spirituală desăvârşită. Sunt onorat pentru că am ocazia să-i “aplaud”. Mă bucur că mi-au ţinut lacrima în cumpăna tradiţiilorcu dansurile lor Nuşfeleanca, Rara, De-a lungul, Învârtita...Şi apoi Căluşarul, unic pe Valea Şieului, care a fost medaliat pe ţară.

Oamenii îndrăgesc folclorul, bun spiritual de preţ, îl receptează bucuroşi, cu exuberanţă, pasiune, patimă, dornici de autenticitate, interpretare adecvată, varietate şi culoare, creaţia populară constituind un inepuizabil izvor de inspiraţie. Cântecul, jocul şi portul celor din Mărişelu aruncă punţi peste cugete, croind poteci pe care gândul se opreşte îndelung, căzut pradă frumosului. Pentru că frumosul respiră în fiecare doină, baladă, joc, cămeşă sau năframă, şi, altoit pe autenticitate, se întoarce fremătând de înţelesuri pe care ochiul şi inima le descifrează, bucurându-se. Şi bucuria este mare, atât de mare, încât numai robul adevărat al frumosului artistic o realizează pe de-a-ntregul, plecându-se în faţa măreţiei sale. De aceea trebuie cinstită şi perpetuată emanaţia cugetării folclorice, întorcând-o generos către cei ce se apleacă spre folclor, în multitudinea transformărilor sale. Un gând bun pentru p[rintele Aurelian si doamna preoteasă Susana poptean. Felicitări celor de la Mărişelu. Îi aşteptăm cu noi evoluţii pe scenele ţării.