Legea Camerelor Agricole a intrat în vigoare

Legea Camerelor Agricole, adoptată la finalul anului trecut (Legea 283/2010), a intrat în vigoare vineri - 7 ianuarie. Actul normativ, îndelung dezbătut în cele două camere ale Parlamentului (pe parcursul a trei sesiuni), prevede înfiinţarea de structuri asociative şi reprezentative ale fermierilor în toate comunele, la nivel judeţean, la nivel regional şi la nivel naţional.

Toate aceste structuri vor avea la bază principiul reprezentativităţii şi vor fi alcătuite (în ceea ce priveşte colegiile de coordonare şi conducere) în urma unor alegeri la care au dreptul să participe toţi fermierii înscrişi în evidenţele Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, proprietarii de păduri şi membrii grupurilor de producători/ai asociaţiilor profesionale agricole.

Pentru organizarea alegerilor, la nivel judeţean va fi constituit, cam într-o lună, un aşa-numit comitet de iniţiativă, alcătuit dintr-un reprezentant al Direcţiei Agricole, un reprezentant al Direcţiei Silvice, un reprezentant al ministerului Administraţiei şi Internelor, un reprezentant al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură şi trei reprezentanţi ai asociaţiilor profesionale agricole/grupurilor de producători.

La nivelul fiecărei comune vor fi organizate secţii de votare, la care vor fi arondaţi minimum 243 de electori (fermieri); electorii îi vor desemna pe cei nouă membri ai colegiilor comunale ale camerelor agricole, plus cinci membri supleanţi.

Preşedinţii acestor colegii vor alcătui colegiul judeţean al Camerei Agricole Bistriţa-Năsăud. Colegiul Judeţean va fi coordonat de un birou permanent, alcătuit dintr-un preşedinte, patru vicepreşedinţi, un secretar şi trei membri.

Camerele agricole vor putea avea şi angajaţi (asimilaţi funcţionarilor publici) - cel puţin trei la nivel local şi 5-7 la nivel judeţean (ingineri agricoli, economişti, jurişti).

Camerele agricole vor avea nu doar rol de reprezentare a fermierilor în relaţia cu instituţiile statului, ci şi atribuţii consultative în ceea ce priveşte politica agricolă, schimbarea destinaţiei terenurilor, stabilirea cotelor de lemn care poate fi tăiat din pădurile proprietate privată etc.