Ministrul Marcel Boloş anunţă simplificarea procedurilor de accesare a fondurilor europene: Să ne uităm la calitatea proiectelor!

Vin, 11/18/2022 - 10:06

View the full image

Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş, a anunţat că se pregăteşte într-un pachet de măsuri pentru simplificarea şi debirocratizarea procesului de absorbţie a fondurilor europene.

''Unul din lucrurile după care m-am ghidat de-a lungul timpului şi cât am condus acest minister a fost: beneficiarul este în centrul nostru, al atenţiei, şi nu funcţionarul public. Nu mă interesează deloc confortul funcţionarului public, ci mă interesează ca beneficiarul să aibă toate condiţiile necesare pentru accesarea acestor bani europeni, pentru că de la ei vine adevărata dezvoltare. Aşadar, v-am mai pregătit o surpriză, ea va consta într-un pachet de măsuri pentru simplificare şi debirocratizare. În etapa de evaluare CAE, se respingeau proiectele pentru faptul că nu s-a adus la timp un document, pentru că există o necorelare de suprafeţe, birocraţii din acestea funcţionale. Pentru ceea ce înseamnă administrarea fondurilor europene, să ştiţi că această etapă se va desfiinţa şi nu vă vor putea respinge proiectele în aceste etape, care sunt pierderi de timp - şi spun acest lucru foarte răspicat şi fără niciun fel de resentiment. Noi trebuie să ne uităm la calitatea proiectelor pe care le finanţăm şi să vă rămână dumneavoastră, beneficiarilor, timpi de implementare suficienţi, pentru că de acolo vine calitate şi de acolo, din proiecte, cu adevărat se schimbă viaţa oamenilor'', a declarat ministrul Boloş.

Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a menţionat că Programul Operaţional Regional Nord-Vest a fost aprobat, iar din primăvară vor putea fi accesaţi banii europeni, mult mai simplu, la nivel regional. În ceea ce priveşte actualul exerciţiu financiar european, se pregăteşte un act normativ pentru fazarea proiectelor care nu se vor încheia până în 31 decembrie 2023 sau declararea lor ca fiind nefuncţionale şi finanţarea de la bugetul de stat.

„Nu vom pierde aceşti bani dacă ei sunt aferenţi proiectelor care nu se finalizează. Autorităţile locale nu vor pierde, România va pierde prin decomitere banii. Suntem cu proiectul de Ordonanţă de Urgenţă în curs de finalizare, până la sfârşitul lunii noiembrie vom avea cadrul legal pentru fazarea proiectelor şi declararea lor nefuncţionale. Primăriile, consiliile judeţene să poată avea timp la dispoziţie pentru a încheia această muncă de fazare a proiectelor, de trecere a lor dintr-o perioadă de programare în alta. Unde nu mai avem fondurile corespunzătoare priorităţilor de investiţii unde se implementează proiectele, acolo se trec pe bugetul de stat. Problema României pe 31 decembrie 2023 rămâne aceeaşi pe care am spus-o. Nu ne-am pregătit în 2014-2020 în mod corespunzător. Riscul de decomitere la preluarea mandatului a fost de 12 miliarde euro, sper să putem închide anul la sub 7,5 miliarde euro. Programul Operaţional Infrastructură Mare a trimis o solicitare de plată de 235 milioane euro şi am depăşit 2 miliarde euro absorbţie. Facem eforturi ca să avem cât mai puţini bani la sfârşitul anului 2023 pe care-i pierdem”, a declarat ministrul Marcel Boloş.

Comentarii

18/11/22 16:19

Iuliu

Despre Reorganizarea administrativ-teritoriala a României se vorbeste enorm de către numerosi analisti dar nu se face nimic concret. Prin anul 2020 a fost elaborat chiar un "Manual pentru reconstructia Romaniei", care ajunge la concluzia că :"Administratia publica este exact atat de eficienta pe cat este de competenta clasa politica care o conduce."
(Vezi: https://ziare.com/ferrari/romania/manual-pentru-reconstructia-romaniei-1...)
După aderarea la Uniunea Europeană in anul 2007 România nu a profitat prea mult din cauza lipsei de reforme interne si a centralizarii excesive. In primul rând atragerea de fonduri europene a fost scazută pentru că că România nu a fost in stare sa facă o reforma administrativ- teritoriala compatibilă cu structurile europene. Din această cauză diferențele economice dintre județe sunt imense, iar birocrația omoară multe proiecte în fașă, desi aparatul administrativ este supradimensionat, fără să facă nimic. De aceea, trebuie recurs la o restructurare a acestor unități administrativ- teritoriale pentru ca structurile respective să fie compatibile cu cele europene, să devină funcționale si eficiente economic, deoarece in prezent cele mai multe dintre judete sunt adevărate feude pentru baronii locali. Trebuie in sfârsit să fie realizată regionalizarea, dar nu formal asa cum o avem acum, cu ADR-uri (Agentii de Dezvoltere Regională) ca organizații nonguvernamentale, ci cu regiuni administrative funcționale, cu forță juridică, adică să poți merge direct la Bruxelles să depui proiecte pe bani europeni fără să mai fi nevoit să treci prin București.
Uniunea europeana nu recunoaste caracterul de regiune decât dacă ai minimum 800.000 de locuitori, iar in România nici un judet nu indeplineste acest criteriu. Dacă nu ai 800.000 de locuitori nu esti considerat regiune si deci nu poti sa depui direct proiecte pentru accesarea de fonduri europene, nefiind eligibil. Din această cauză România pierde multi bani europeni fiindcă totul depinde de guvernul de la Bucuresti unde lucrurile se miscă foarte greu.
De aceea, este extrem de utilă si necesară o nouă impărtire administrativ-teritorială a ţării, compatibilă cu "Europa regiunilor". Aceasta se poate face foarte simplu printr-o lege organica fără să fie necesară modificarea constitutiei. Este vorba de reducerea numărului de judete prin comasare si păstrarea denumirii de „judet” prevăzută in actuala constitutia acruală care nu specifică si numărul de judete. Este modelul Poloniei care a făcut regionalizarea in 1999 prin comasarea celor 49 de voievodate existente (similare cu judetele de la noi) in 16 mari voievodate pentru a corespunde cerintelor Uniunii Europene.
Recent, reprezentanții Camerei de Comerț și Industrie a României propuneau ca model de regionalizare organizarea curților de apel. Aceștia s-au întâlnit cu importante organizații patronale și profesionale sectoriale din țară și au convenit că este nevoie de o reducere imediată a cheltuielilor din administrație, iar asta nu se va putea face decât dacă se reduce numărul de județe, pe modelul organizării curților de apel, care sunt în număr de 15, respectiv la București, Craiova, Timișoara, Oradea, Cluj, Suceava, Iași, Galați, Constanța, Ploiești, Pitești, Alba-Iulia, Târgu Mureș, Bacău, Brașov. Se poate prelua acest model și în cazul județelor, mai ales că în Constituția României nu se vorbește de un anumit număr de județe. Propunerea a fost semnată de Camera de Comerț și Industrie a României, Patronatul Român din Industria de Morărit, Panificație și Produse Făinoase ROMPAN, Federația Patronală din Industria Materialelor de Construcții din România PATROMAT, Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România LAPAR, Asociația Națională a Agențiilor de Turism din România ANAT, Federația Operatorilor Români de Transport FORT, Organizația Națională Interprofesională Vitivinicolă ONIV și Asociația Brokerilor din România.
Organizațiile semnatare consideră ca prioritară și redefinirea noțiunii de comună ca structură administrativ-teritorială cu cel puțin 5.000 de locuitori.
(Vezi si: https://www.gandul.ro/stiri/ccir-pentru-reducerea-cheltuielilor-bugetare...)