Municipiul Bistrița, autonomie financiară ridicată. Aproape 70% din funcționare, din surse proprii. O comună surpriză conduce în topul județean

Pentru prima dată în România, la nivelul Guvernului a fost realizată o radiografie de ansamblu a statului român: administrația locală, centrală și companiile de stat.
Raportul privind Analiza Eficienței Administrației Publice Centrale și Locale a fost elaborat la nivelul Cancelariei Prim-Ministrului în cursul anului 2025, pe baza celor mai recente date oficiale disponibile la momentul redactării, aferente anului 2024.

         La capitolul Venituri ale bugetului local generate în comunitate, la nivel de UAT, anul 2024, municipiul Bistrița este cel mai bine poziționat de la nivelul județului nostru și la un nivel aproape egal cu municipii reședință de județ de la nivel național.

         Astfel, municipiul Bistrița figurează cu 69.32% în total venituri pentru funcționare, peste 60% situându-se Prundu Bârgăului, peste 50% fiind și orașele Beclean, Năsăud și comuna Șieu Măgheruș, iar aproape de această pondere comuna Bistrița Bârgăului. Oricum, cea mai mare pondere din județul nostru ca venituri proprii pentru  funcționare o deține comuna Monor, cu 71,1%..

La polul opus sunt mai multe comune din județul nostru, în care sub 20% din bugetul pentru funcționare este generat local.

Datele pot fi accesate AICI !!!

***

Veniturile bugetului local generate în comunitate se referă la încasări din impozite pe proprietate, taxe, redevențe, chirii, prestări servicii, amenzi, cota defalcată directă din impozit pe venit. Nu au fost incluse în calcul veniturile locale din vânzări de active și cele primite de la bugetul de stat pentru investiții sau veniturile din fonduri europene. Veniturile totale pentru funcționare ale bugetului local includ veniturile generate în comunitate, sumele defalcate din TVA și subvenții pentru cheltuieli curente de la bugetul de stat și alte administrații.

Harta aferentă acestui indicator arată variații semnificative între UAT-uri, însă confirmă tendințele existente descrise în cadrul indicatorilor anteriori.

În unele municipii și orașe dezvoltate (ex. Cluj-Napoca, Oradea, Alba Iulia), peste 68% din veniturile de funcționare provin din surse proprii, ceea ce denotă o autonomie financiară ridicată și un potențial ridicat de planificare strategică multianual. Zonele cu venituri mai ridicate sunt delimitate, ca în cazul altor indicatori, de arcul carpatic - zonele din centrul și vestul acestuia înregistrând procente mai ridicate ale veniturilor proprii în raport cu veniturile de funcționare. Acestor zone li se alătură zona Dobrogei, care beneficiază de un potențial turistic, energetic și comercial major.

În schimb, în numeroase comune și orașe mici aflate în exteriorul arcului carpatic - zona Moldovei, Olteniei și Munteniei, sub 20% din bugetul pentru funcționare este generat local, restul fiind acoperit prin sume defalcate din TVA și subvenții. Aceasta reflectă dependența structurală a multor UAT-uri mici de bugetul de stat, ceea ce le limitează spațiul de decizie și flexibilitatea bugetară.

În unele cazuri, această dependență ridicată nu este cauzată doar de lipsa bazei economice, ci și de subutilizarea bazei de impozitare locale prin: cote scăzute ale impozitelor pe proprietate, scutiri excesive, capacitate administrativă redusă în colectare.

***

Pentru prima dată în România, la nivelul Guvernului a fost realizată o radiografie de ansamblu a statului român: administrația locală, centrală și companiile de stat.
Raportul privind Analiza Eficienței Administrației Publice Centrale și Locale a fost elaborat la nivelul Cancelariei Prim-Ministrului în cursul anului 2025, pe baza celor mai recente date oficiale disponibile la momentul redactării, aferente anului 2024.
Considerăm că publicarea acestor informații constituie o obligație față de cetățeni, independentă de orice configurație politică. Administrația publică a funcționat, în mod sistematic, fără transparență reală, cu resurse publice gestionate departe de ochii contribuabililor și date esențiale despre dimensiunea și costul aparatului administrativ dispersate între instituții, fără o imagine de ansamblu accesibilă publicului. Raportul de față este materializarea concretă a angajamentului de transparentizare a activității statului: o radiografie amplă, bazată pe date oficiale, pusă la dispoziția fiecărui cetățean. 
Deși raportul a fost elaborat în 2025 pe baza datelor aferente anului 2024, datele și analizele prezentate oferă în continuare o imagine corectă, coerentă și fundamentată a situației administrației publice din România. Structurile administrative analizate, dimensiunea aparatului de stat, cheltuielile de personal și indicatorii de performanță la nivel local nu au suferit modificări fundamentale față de perioada de referință a raportului.
Raportul realizează o radiografie a administrației publice din România, analizând numărul și cheltuielile de personal atât la nivel central, cât și local, inclusiv în companiile de stat. Sunt prezentați indicatori financiari ai administrației locale, date privind accesarea fondurilor guvernamentale și europene de către unitățile administrativ-teritoriale, precum și date demografice și indicatori privind serviciile publice de bază.
Datele utilizate în raport au fost colectate exclusiv din surse oficiale — Ministerul Finanțelor, Ministerul Muncii, Institutul Național de Statistică, Agenția Națională a Funcționarilor Publici, Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice (ANRSC), Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și Consiliul Concurenței și au fost prelucrate cu sprijinul Băncii Mondiale. Toate datele au fost transmise în formă anonimizată, în conformitate cu reglementările privind protecția datelor cu caracter personal.
Demersul colectării și prelucrării datelor a fost de durată pentru că bazele de date sunt fragmentate, motiv pentru care acuratețea este de 95%. Este încă o dovadă a necesității digitalizării.
Raportul este disponibil integral AICI, într-un format interactiv accesibil publicului larg, jurnaliștilor, cercetătorilor și tuturor factorilor interesați.