Echilibrarea bugetelor locale, motiv de bătălii politice

Ce începe prost se termină şi mai prost, chiar lamentabil, potrivit unor primari, şi aici ne referim la împărţirea bugetului judeţean pe 2009. Gâlceava a fost stârnită de modul în care Executivul Judeţean şi preşedintele CJ Liviu Rusu au aprobat repartizarea pe primării a cotei de 20% şi a sumelor reţinute în urma diminuării cu gradul de necolectare a unor venituri proprii, precum şi a cotelor defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale din cota de 22%.

Primul care a reacţionat a fost liderul grupului PSD, deputatul Radu Moldovan, care a spus că banii judeţeni au fost alocaţi pe criterii „flagrant” politice, argumentând că primăriile PD-L beneficiază de cele mai mari sume, urmate de primăriile PNL, iar primăriile PSD au fost lăsate în incapacitate de plată. Moldovan a cerut, în consecinţă, suplimentări pentru primăriile conduse de reprezentanţi social-democraţi.

Preşedintele CJ Liviu Rusu s-a (auto)apărat, reliefând că distribuirea bugetului judeţean nu a avut la bază criterii politice, fiind convins că repartizarea sumelor aflate în dispută se datorează exclusiv posibilităţii CJ de a cofinanţa proiecte. 

„La repartizarea sumelor pentru echilibrarea bugetelor locale, o componentă revine deciziei Finanţelor Publice de a împărţi aceste sume. Astfel, 35 de milioane lei au fost repartizaţi primăriilor, ţinându-se cont de criteriile stabilite prin lege. 18 milioane lei au fost împărţiţi de către Consiliul Judeţean, în funcţie de proiectele în derulare. Nu a fost cea mai echitabilă împărţeală care să îi satisfacă pe toţi. Nu a fost şi nu va fi! Când au fost alte partide la conducere, s-au împărţit şi cu mai mare interes banii”, a replicat Liviu Rusu.

Preşedintele CJ Bistriţa-Năsăud, Liviu Rusu, a explicat că primăriile au trimis administraţiei judeţene solicitări pentru fonduri chiar şi de zece ori mai multe, dar CJ nu alocă decât 20% din sumele venite judeţului pentru echilibrarea bugetelor locale. Criteriile care au stat la baza repartizării de către CJ a sumelor din impozitul pe venit şi din TVA au fost, potrivit lui Liviu Rusu, acoperirea unor cheltuieli de funcţionare a primăriilor.

„Sunt primari care susţin că nu le ajung sumele pentru a face o investiţie corectă. Unii dintre ei au făcut cheltuieli nepermis de mari în anii trecuţi. Acolo unde există situaţii delicate ne vom gândi cum să compensăm şi să ajutăm. Urmează ca în prima decadă a lunii aprilie să adoptăm şi bugetul CJ pe infrastructură”.

Veniturile proprii la bugetele locale se constituie din taxe şi impozite locale -cele mai frecvente fiind cele pe clădiri, terenuri, automobile - la care se adaugă chiriile şi redevenţele din concesiuni şi încă 47% din impozitul pe venit colectat la nivelul localităţii respective. 13% din impozitul pe venit colectat la nivelul fiecărei localităţi va merge la bugetul propriu al Consiliului Judeţean, 22% va fi repartizat Direcţiei Generale a Finanţelor Publice, iar diferenţa de 18% va rămâne la bugetul de stat.

Pe lângă aceste venituri proprii, bugetele locale primesc cote defalcate din TVA şi din sume pentru echilibrare. TVA-ul se colectează la nivelul DGFP şi se trimite la bugetul statului, apoi este repartizat prin legea bugetului, după anumite criterii, fiecărui judeţ.

Consiliul Judeţean beneficiază de 27% din TVA-ul repartizat judeţului. Diferenţa de 73% din TVA-ul alocat fiecărui judeţ şi încă 22% din impozitul pe venit repartizat la DGPF constituie sumele totale pentru echilibrarea bugetelor locale din care 20 de procente sunt la dispoziţia administraţiei judeţene iar restul se dau prin decizia directorului DGFP.