Marea împărţeală a bugetului judeţean

La fiecare început de an, bugetul judeţului este o temă care surescită autorităţile locale şi judeţene. Primarii şi consilierii locali stau cu ochii pe buget, gândindu-se cum o să îşi împartă banii. Şi nu este vorba doar despre posibilii bani din proiecte, adică cei pe care speră că îi vor primi, ci de banii localităţilor, adică bugetul local. Există localităţi mai bogate, care au fost asaltate de tot felul de investitori, ce le pompează bani în puşculiţă, care au diverse metode de a-şi spori veniturile proprii. Şi există localităţi unde bugetul, de abia, ajută la acoperirea cheltuielilor de funcţionare şi plata salariilor.

Săraci şi bogaţi

Diferenţele între ce se vrea şi ce se poate face, folosindu-se doar fondurile alocate din bugetul judeţului, sunt foarte mari, atunci când te referi la o comună săracă, şi e aproape "înduioşător" să compari planurile localităţilor bogate, cu felul în care îşi chivernisesc banii, comunele sărace. Uneori voinţa aleşilor judeţeni, care sunt şi ei membri ai unor partide politice, poate stopa sau nu, discrepanţa între localităţi. Nu trebuie uitată coloratura politică a primarilor. A afectat acest lucru, felul în care a fost împărţit bugetul judeţului?

Reamintim că sumele pentru echilibrarea bugetelor locale sunt cote defalcate din TVA şi din impozitul pe venit. În baza unei formule stabilită la nivel central, fiecărui consiliu judeţean şi fiecărei direcţii de finanţe se alocă de la bugetul de stat o anumită sumă de bani pe care, ulterior, trebuie să o vireze mai departe la primării pentru echilibrarea bugetelor localităţilor respective.

Până când DGFP şi CJ nu transmit primăriilor informarea privind sumele ce sunt preconizate a fi repartizate pentru echilibrarea bugetară, primarii nu pot întocmi proiectele de buget local pentru a le supune dezbaterii şi aprobării în cadrul şedinţelor consiliilor locale.

Faza pe oraşe

Anul acesta, municipiului Bistriţa i s-a repartizat de la Consiliul Judeţean o cotă defalcată din impozitul pe venit în sumă de 4,1 milioane de lei, iar cota defalcată din TVA repartizată în baza hotărârii CJ către Primăria Bistriţa este de 1 milion de lei.

Oraşul care a primit cea mai mică sumă pentru echilibrarea bugetară de anul acesta este Sîngeorz- Băi a cărui cotă defalcată este de 445.000 de lei din impozitul pe venit şi de 618.000 de lei din TVA.

Oraşul Beclean va beneficia de 523.000 de lei reprezentând cotă defalcată din impozitul pe venit şi de 610.000 de lei din cota defalcată din TVA. Oraşul Năsăud a primit pentru echilibrarea bugetara pentru anul acesta, 485.000 de lei cât este cota defalcata din impozitul pe venit şi 610.000 de lei, cota defalcata din TVA.

Faza pe comune

Dintre comune, cea care va primi pentru echilibrare bugetara suma cea mai mare de la Consiliul Judeţean este comuna Feldru pentru care s-a aprobat repartizarea unei cote defalcate de 89.000 de lei din impozitul pe venit şi de 300.000 de lei din TVA.

La polul opus se situează comunele Budeşti, (108.000 lei), Ciceu Giurgeşti (87.000 lei) , Ciceu Mihăieşti (70.000 lei), Coşbuc (100.000), Chiuza (114.000 lei), Miceştii de Cîmpie (64.000 lei), Milaş (76.000 lei), Monor (78.000 lei), Poiana Ilvei (84.000 lei), Romuli (87.000 lei), Runcu Salvei (73.000 lei), Silivaşu de Câmpie (60.000 lei), Sânmihaiu de Cîmpie (81.000 lei), Urmeniş (111.000 lei).

Printre altele, interesante sunt şi sumele pentru echilibrarea bugetară alocate de Consiliul Judeţean pentru comunele de pe Valea Bârgăului. Comuna Josenii Bârgăului (primar PSD) a primit 262.000 lei, comuna Tiha Bârgăului cu primar PNL a primit 318.000 lei, iar comunei Prundu Bârgăului (primar PNG) i-au fost alocaţi 329.000 lei.

De menţionat, că toţi banii repartizaţi de Consiliul Judeţean sunt alocaţi pentru cofinanţarea în anul 2010 a proiectului ,,Sistem de management integrat al deşeurilor solide" în judeţul Bistriţa-Năsăud.

Anul acesta va fi cel puţin o rectificare bugetară pozitivă

Preşedintele Consiliului Judeţean, Liviu Rusu, a declarat, miercuri, în şedinţa CJ, că în acest an este posibil ca să existe cel puţin o rectificare pozitivă a bugetului. Liviu Rusu a explicat că în proiect s-a simulat un grad mediu de colectare pentru taxe si impozite, din acest motiv şi la împărţirea banilor pe unităţi administrativ teritoriale s-a avut în vedere un grad mediu de colectare a veniturilor la nivelul localităţilor.