Niculae Gheran, Virgil Rațiu: Școala Ardeleană de Critică și Istorie Literară, La spartul târgului - interviuri și dedicații de la Arghezi la Zub

Semnal editorial:

               La spartul târgului

            Se pregătește la Editura Școala Ardeleană (editor: Vasile George Dâncu), din Cluj-Napoca, o nouă carte din seria Școala Ardeleană de Critică și Istorie Literară, La spartul târgului. Cu interviuri și dedicații de la Arghezi la Zub, semnată: Niculae Gheran, Virgil Rațiu. Publicăm în „timbru” (deoarece coperta cărții încă nu e definitivată) pagina de titlu, reproducem un fragment cu semnătura olografă Niculae Gheran și Notă asupra ediției. Precizăm că selecția dedicațiilor primate de-a lungul timpului pe zeci de cărți de rebrenologul Niculae Gheran și postfața volumului sunt realizate de Rodica Lăzărescu.

Coperta IV:

Frumos este că am fost şi am rămas copii. Grav este că murim în fiecare zi, minţindu-ne că trăim, când de fapt ne amăgim cu aceeaşi candoare infantilă. Abia la urmă se trage cortina piesei, de regulă tragi-comică. Noroc este că eu cred că repertoriul e mai bogat şi c-avem bilete de favoare asigurate. Nu cred în moarte. [...] Nu sunt un habotnic, dispus să cred, legat la ochi, în cele văzute şi nevăzute. Dar mi s-a întâmplat s-asist la incredibile fenomene paranormale, care m-au convins că trăim în universuri paralele.[...]

Aşadar, nu cred în moarte! […] Sufleteşte sunt pregătit s-o întâmpin fără nelinişti, fără să mă laud că-i simt lipsa. Ca la toate operaţiile, de care am mai avut parte, mă tem doar de dureri. Având noroc în viaţă – de n-o fi înger păzitor –, mă rog de-un subit.

            Notă asupra ediţiei:

            Lucrarea de faţă adună laolaltă un grupaj de interviuri şi o selecţie din multele dedicaţii primite de-a lungul anilor de Niculae Gheran.

            Interviurile au fost realizate în ultima perioadă (2019-2020) de Virgil Raţiu şi au apărut în câteva publicaţii culturale. Lor li se adaugă, într-o Addendă, încă şase dialoguri mai vechi din multele purtate în timp de Niculae Gheran cu diverşi interlocutori. (Restul interviurilor pot fi consultate în Niculae Gheran, Rebreniana, I-II, Editura Academiei 2017.) 

            În ambele secţiuni, ordonarea s-a făcut după criteriul cronologic, logică în asemenea întreprindere.

            Operată cu multă parcimonie, selecţia dedicaţiilor celor 75 de personalităţi a urmărit evidenţierea mai multor aspecte, dintre care unele mai puţin cunoscute, legate de activitatea celui căruia i-au fost oferite – istoricul literar, editorul, scriitorul Niculae Gheran. Aspectele mai puţin ştiute, ocultate într-un fel de activitatea eclatantă de editor al operei rebreniene, iar în anii din urmă de cea de „păgubaş” prozator, se leagă de contribuţia sa decisivă la elaborarea unor instrumente de lucru esenţiale – biobibliografii, dicţionare, enciclopedii, cataloage –, unele de pionierat pentru istoria noastră literară. În toate cazurile, Niculae Gheran a preferat să se retragă, în cel mai bun caz, în spatele unei notiţe din caseta tehnică a volumului (de tipul coordonare redacţională şi lexicografică), dacă nu chiar într-un anonimat total. Numai recunoaşterea exprimată în dedicaţii vine să facă oarecum cuvenita dreptate.

            Ordonarea a urmat criteriul alfabetic, antologatorii asumându-şi uşoara abatere de la început ce-l plasează pe Tudor Arghezi în capul listei.

                                                                                                             Redacția Răsunetul Cultural