Bilanțul unui nonagenar

            …Astfel se intitulează cronica literară dedicată de Gheorghe Grigurcu volumului La spartul târgului. Interviuri și 75 de dedicații de la Arghezi la Zub, ediție îngrijită de Rodica Lăzărescu, Editura Școala Ardeleană, Cluj, 2020, și bineînțeles autorului acestuia, rebrenologul și istoricul literar Niculae Gheran. (Cu precizarea că răspunsurile la primele zece interviuri din carte corespund întrebărilor formulate inițial de Virgil Rațiu.) Ispititor în construcții analitice și atent lector de cărți, Gheorghe Grigurcu, nu lasă loc îndoielilor ori interogațiilor fără rost. Cât cuprinde cronica și analiza sa rezultă fără dubiu – ceea ce nu trebuia demonstrat – că întreaga carte aparține, fiind proiectată de Niculae Gheran, aflat acum în al nouăzecișidoilea an de viață. Susțin acestea pentru că în ciuda faptului că V.R. a realizat în perioada 2019-2020 o sumă de dialoguri, Niculae Gheran a optat pentru includerea în pagini a mai multor interviuri purtate de-a lungul timpului cu alți literați și jurnaliști și fotografierea, adnotarea a 75 de dedicații pe cărți-volume adăpostite în propria bibliotecă încă din anii, de sfârșit, 1950, urmând anii 1960 șamd. Toate mulțumirile pentru realizările tehnice necesare apariției cărții concepute în principal de N. Gheran se cuvin d-nei Rodica Lăzărescu, semnatara notelor lămuritoare asupra lucrării și îngrijitoarea ediției. (Am repetat unele informații tocmai pentru a fi clare, pentru a nu lăsa loc unor „interpretări”.) Mai departe îi dau cuvântul cronicarului, care nu este deloc zgârcit cu „atențiile” adresate autorului cărții și slăvirile cuvenite:

            „Natura vitală, cu rostirea debutonată, înclinată vîrtos spre pitoresc, extravertit, socializînd cu prisosință în diverse medii, personalitatea d-sale vădește și o compensatoare trăsătură, cea a obîrșiei transilvane. După cum ne informează, numele familiei paterne e răspîndit în teritoriul dintre Arad și Oradea, ceea ce îl face a crede că «un străbun a trecut munții cu oile, uitînd să se întoarcă acasă – mai ales de ar fi fost să dea de-o fată frumoasă»…” (…) „Realizarea de căpetenie a acestui optimist dîrz, de-o vigilență fără pauză a conștiinței, o constituie, evident, monumentala ediție a operei lui Liviu Rebreanu. E adevărat, inițiată cam fără chef: «Pilotat de profesorul meu, Alexandru Piru, m-am înhămat, fără apetit, la exegeza operei lui Liviu Rebreanu, soldată cu apariția a peste 5.000 de pagini de studii în volume independente, prefețe, note, comentarii, variante, articole în presă ș.a.». Dar dispoziția adecvată lucrului la care s-a angajat a venit din aproape în aproape, extinzîndu-se pe un imprevizibil răstimp semisecular…” (…) „…Rămâne (însă) încă incompletă și ediția rebreniană (s.m., VR) a infatigabilului Niculae Gheran. E vorba de apariția proiectată a patru tomuri conținând corespondența primită de autorul lui Ion, din care, în pofida unui veritabil război purtat de d-sa cu «forurile competente», a fost tipărit doar unul. Rămîne încă un bogat zăcămînt de materie prețioasă, «circa 2.000 de epistole primite (de L. Rebreanu – n.m.) de la confrați, artiști, oameni politici ș.a., de un volum de Intime, cu vreo 500 de misive ale soților Rebreanu, precum și o serie Opera magna (10 tomuri) ale aceluiași scriitor, însoțite de comentariile autorului despre propria creație»…” (…) „Abia după ce încheie în linii mari sisifica trudă la ediția rebreniană, Niculae Gheran își îngăduie a se apropia de «dragostea dintîi: proza satirică», producând tetralogia Arta de a fi păgubaș. Se află în chestiune o creație de-o particulară factură, căreia autorul ezită a-i spune «roman, povestiri sau memorii», fiind în fapt un melanj al acestora. Incastrarea unor «pagini întregi de istorie sau economie politică», astfel cum constata la Balzac, i se pare inadecvată, drept care își dorește «ca eposul preluat din realitate să-și păstreze valoarea de document, fără floricele pe de lături»…” …Mai departe scrie foarte bine și limpede în… revistă.

            Sumarul lunarului Viața românească înmănunchează: editorial, eseuri, studii, analize, cronici literare, de film, teatru și artă plastică, poezie, proză – bogate în idei, expuneri, interogații, toate însoțite de răspunsuri adecvate acolo unde se impuneau. Autori: Nicolae Prelipceanu, Irina Petraș, Ion Bogdan Lefter, Ion Cocora, Ovidiu Ivancu, Dan Gulea, Geo Vasile, Liviu Bordaș, Emil Lungeanu, Mircea V. Ciobanu, Tudorel Urian, Nicolae Mecu, Rodica Grigore, Florin Toma, Ioan-Pavel Azap, Dana Pocea etc.