Casa din Şanţ, una dintre cele mai frumoase gospodării ale ţării, aflată la Muzeul Satului, restaurată la iniţiativa primarului Ioan Szabo. Bijuteria arhitectonică, va fi inaugurată miercuri

În Anul Omagial al Satului Românesc, recuperăm trecutul și-l redăm generațiilor viitoare. Una dintre cele mai frumoase case din Muzeul Naţional al Satului "Dimitrie Gusti", construită în 1896 din cununi de bârne, pe un soclu înalt de piatră, cu prispă pe trei laturi, transferată în Muzeul Satului din București în 1936 de pe valea Someșului de echipele pluridisciplinare conduse de Dimitrie Gusti, a intrat în restaurare. Meșterii bistrițeni, strănepoții celor care trăiau la graniţa vechiului imperiu austro-ungar, au ajuns din nou în Muzeul Satului, la iniţiativa primarului Ioan Szabo, care a înteles cât de important este să păstrezi patrimoniul național și să îl redai circuitului!
Meşterii au înlocuit şi acoperişul în patru ape, ce are învelitoare din „draniţă”. Planul casei cuprinde o tinda mediană, fără plafon, flancată de doua camere mari, fiecare cu cate o cămara, pe latura din spate. În tindă, unde se desfăşurau diverse activităţi gospodăreşti, se află o vatră liberă unde se pregătea mâncarea pe timpul verii. Numeroase unelte gospodăreşti şi ustensile de bucătărie, prezente în tindă, ilustrează preocupările domestice ale proprietarilor. În camera de locuit reţine atenţia sistemul complex de încălzire format din vatra liberă cu horn, cuptor, cu un mic spaţiu de dormit şi soba cu plită. Mobilierul, redus din punct de vedere numeric (pat, masă, laviţă, dulap de vase), este dispus pe lângă pereţi pentru a crea un spaţiu optim desfăşurării activităţilor lucrative. Războiul de ţesut ocupa locul dinspre fereastră, iar suportul de pe grindă, atestă locul urzoiului. Această încăpere funcţională nu este lipsită de căldura ţesăturilor lucrate în gospodărie: ţolurile (cuverturile) de pe pat şi de pe culmea („ruda”) din fata cuptorului, ştergarele de perete şi feţele de masă. În camera de oaspeţi („casa de paradă”), mobilierul este compus din două paturi aşezate simetric, masă la mijloc, bancă cu spătar, dulapuri pentru vase, lăzi de zestre şi cuiere pictate. Numeroasele ţesături decorative din lână şi bumbac, ca şi frizele realizate din blide şi din cancee smălţuite, ori icoanele pe sticlă, dau interiorului o atmosferă de sărbătoare. Un centru de interes îl reprezintă în această încăpere zestrea, stivuită până la tavan („după cât de vrednice erau femeile şi de avută familia”). Ţesăturile din lână şi bumbac sunt reunite într-o compoziţie ritmată, prin diversitate cromatică şi plastico-decorativă. Gama ornamentală a ţesăturilor de interior se caracterizează prin prezenţa masivă a elementelor florale, iar cromatica este dominată de alb şi roşu”.
La propunerea primarului Ioan Szabo, Primăria și Consiliul Local Șanț a trimis o echipă de meşteri, condusă de medicul Leon Anca, dar şi materiale pentru renovare. Echipa de meșteri este formată din: Zaharia Gălan, Constatin Dumitru, Octavian Mihai – tatăl, Octavian Mihai – fiul, Florea Olari, Sebastian Marte și Ion Boancăși. Materialele au fost asigurate de Silvania International Prod, din cadrul grupului de firme M.I.S GRUP SRL.
După cum ne informează primarul Szabo, Şanţ este prima localitate din România care intervine pentru restaurarea unei case de la Muzeul Național al Satului. De altfel la casa din Şanţ se fac cele mai multe filmări de către televiziuni, fiind una dintre cele mai admirate şi de către turişti.
Muzeul Național al Satului ”Dimitrie Gusti” a lansat programul „Adoptă o casă”, cu scopul de a dezvolta proiecte de restaurare pentru obiectivele din expoziția permanentă în aer liber, cu sprijinul comunităților locale. Cu ocazia Zilelor Muzeului Satului, comunitatea din satul Șanț, reprezentată prin primarul Ioan Szabo, a răspuns pozitiv inițiativei noastre. Astfel, Casa Șanț, care a aparținut renumitului dulgher și tâmplar Emil Grapini a intrat în procesul de restaurare.
"Una dintre cele mai frumoase case tradiționale, aflată în patrimoniul Muzeului Național al Satului "Dimitrie Gusti", a intrat în restaurare. Grație unui proiect inedit, gândit de managerui acestei instituții,Paula Popoiu, s-a făcut un apel la primăriile din localitățile de unde provin casele, pentru ca meșterii din aceste zone, cu materiale aduse de acolo și cu sprijinul financiar de la sponsori sau primării, să restaureze casele aflate in stare precară. Prima Primărie care a răspuns acestei propuneri a fost Primăria Comunei Șanț din jud. Bistrița Năsăud. Ca bistrițean, acest demers m-a bucurat enorm, și vreau să-l felicit pe Domnul Primar Ioan Szabo și să-i multumesc pentru implicarea extraordinară și gestul demn de urmat și de alte comunități. Și desigur, mulțumiri D-lui Emil Iugan ( MIS Grup) care a pus la dispoziție materialul necesar și meșterii ce lucrează acum la casă. Meșterii proveniți din zonele respective știu cel mai bine cum se efectuează aceste lucrări de restaurare. Tuturor celor implicați respect și deosebită considerație. Peste puțin timp, casa de la Șanț va trăi o nouă viată și va bucura din nou, numărul mare de turiști ce vizitează acest important obiectiv. Astăzi, împreună cu Puiu Costoiu, Director de Patrimoniu la Muzeu, am fost pe șantierul de lucrări de la "Casa Șanț" pentru a le mulțumi, în numele Ministerului Culturii și Identității Naționale, meșterilor veniți de la Șanț pentru a realiza aceste lucrări de mare importanță" a declarat secretarul de stat în Ministerul Culturii, Alexandru Pugna, de la faţa locului.
Miercuri lucrările vor fi recepţionate în prezenţa primarului Ioan Szabo, a conducerii muzeului, dar şi a altor oficialităţi.