Grevă japoneză la Spitalul Judeţean! Sindicaliştii din Sănătate atrag atenţia guvernanţilor!

Membrii Federaţiei Sanitas şi ai Federaţiei „Solidaritatea Sanitară” din Spitalul Judeţean de Urgenţă Bistriţa au declanşat miercuri greva japoneză, o formă de protest fără întreruperea activităţii, ne-a declarat purtătorul de cuvânt Camelia Strungari. Este vorba despre 330 de membri ai Sanitas şi alţi 300 de membri de sindicat de la Solidaritatea Sanitară, din cei 1458 de angajaţi ai SJU Bistriţa, potrivit datelor de la finele lunii august. 

***

De Ziua Internaţională a Muncii Decente, membrii Sanitas doresc să atragă atenţia că ei continuă să-şi facă datoria cu decenţă însă guvernanţii români îi tratează cu maximă indiferenţă.    

Revendicările formulate în cadrul Consiliului Naţional al Sanitas sunt de natură financiară, respectiv:

-  acordarea stimulentului de risc pentru personalul medical din unităţile sanitare, serviciile de ambulanţă, DSP-uri, medicina şcolară, unităţile de asistenţă medico-socială, care în perioada stării de urgenţă a intrat în contact cu pacienţi suspecţi de infecţia cu virusul SARS-COV-2;

  - acordarea stimulentului de risc pentru personalul medical din unităţile de asistenţă socială care în perioada stării de urgenţă a intrat în contact cu pacienţi suspecţi de infecţia cu virusul SARS-COV-2;

 - acordarea sporului de până la 30% pentru personalul din sistemul sanitar şi cel de asistenţă socială conform Legii nr. 56/2020 şi a Ordinului comun 1070/94/2087/2020;

 - acordarea voucherelor de vacanţă pentru tot personalul din sistemul sanitar şi cel de asistenţă socială, din unităţile de asistenţă medico-socială şi din medicina şcolară;

 - acordarea sporului de 55 – 85% pentru personalul din unităţile sanitare şi DSP-uri conform Legii nr. 153/2017 şi HG nr. 153/2018.

În afară de solicitările de natură financiară, celelalte revendicări ale

Federaţiei SANITAS erau: deblocarea posturilor în unităţile sanitare, cele de asistenţă medico-socială şi cele de asistenţă socială; asigurarea echipamentelor/materialelor de protecţie în cantitatea/calitatea necesare pentru o optimă protecţie a personalului expus infectării cu noul virus; acordarea, începând cu 1 ianuarie 2020, a salariilor prevăzute de Legea nr. 153/2017 pentru anul 2022, pentru tot personalul din sistemul sanitar, sistemul de asistenţă socială şi medico-socială; calcularea sporurilor la salariul de bază actual pentru tot personalul din sistemul sanitar, sistemul de asistenţă socială şi medico-socială; relansarea dialogului social real la toate nivelurile.

***

Congresul al VII-lea al Federației „Solidaritatea Sanitară” din România a afirmat dreptul salariaților din sistemul public de sănătate la muncă decentă, stabilind un set de rezoluții care definesc munca decentă în contextul pandemiei COVID-19.

Salariații din sănătate se află în prima linie a războiului pe care întreaga societate îl duce împotriva pandemiei COVID-19, având dreptul la recunoașterea acestei realități și la sprijinul de care au nevoie. În noul context munca decentă implică respectarea tuturor drepturilor legale ale lucrătorilor din sănătate și recunoașterea noului status al acestora, corespunzător rolului lor social actual.

Respectarea dreptului la pensia de urmaș pentru copiii salariaților decedați la datorie

Guvernul trebuie să aibă decența de-a elabora normele de aplicare a Legii nr. 56/2020, acordând dreptul legal la pensia de urmaș tuturor salariaților din sănătate decedați în urma luptei împotriva pandemiei COVID-19. Diferența dintre prevederile legale și drepturile reale de care beneficiază urmașii celor decedați este dezonorantă pentru guvernanți și demoralizantă pentru lucrătorii din sănătate.

Protecția sănătății și securității lucrătorilor

Munca decentă presupune onorarea obligației de-a asigura siguranța și de a proteja sănătatea lucrătorilor din sănătate, din partea guvernanților și angajatorilor. Siguranța salariaților reprezintă totodată o condiție necesară pentru siguranța pacienților. Siguranța salariaților implică asumarea unor standarde cantitative și calitative în privința echipamentelor individuale de protecție și respectarea lor.

Grija pentru sănătatea și securitatea salariaților din sănătate presupune atât onorarea obligației de-a constitui sistemul național de monitorizarea a accidentelor de muncă și îmbolnăviri profesionale a salariaților din sănătate, așa cum prevede Contractul colectiv de muncă la nivelul de sector bugetar sănătate, cât și recunoașterea COVID-19 ca boală profesională.

Reducerea timpului de lucru pentru toți salariații care lucrează cu pacienți COVID-19 și limitarea la maxim 3 ore a utilizării continue a echipamentului individual de protecție împotriva SARS-CoV-2 fac și ele parte din măsurile necesare pentru asigurarea siguranței și sănătății salariaților din sănătate.

De protecția siguranței și sănătății salariaților din sănătate ține și definirea pacienților suspecți din perspectiva riscului asumat de salariații din sănătate, asumând criteriile de definire propuse de experții Federației „Solidaritatea Sanitară”.

Acordarea tuturor drepturilor salariale legale

Munca decentă implică respectarea tuturor drepturilor legale ale salariaților implicați în lupta împotriva pandemiei COVID-19. Aceștia trebuie să fie sprijiniți în acest efort, eliberându-i de stresul suplimentar generat de grija față de drepturile lor salariale esențiale. În acest sens, au caracter urgent următoarele măsuri:

• Finanțarea și acordarea sporului de până în 30% (prevăzut de Legea nr. 56/2020, respectiv Ordinul nr. 1070/2020) pentru toți salariații care au acest drept.
• Acordarea sporului pentru combaterea epidemiei pentru toți salariații din unitățile și secțiile care tratează pacienți COVID-19 și suspecți.
• Adaptarea sporului pentru condiții de muncă la contextul creat de pandemia COVID-19, caracterizat de accentuarea gradului de pericol și stres, prin acordarea acestora la nivel maxim în toate unitățile sanitare.

Tratamentul echitabil al salariaților din sănătate

Munca decentă implică, de asemenea, tratamentul echitabil al tuturor salariaților din sănătate prin creșterea salariilor de bază pentru toate categoriile de salariați începând cu 1 ianuarie 2021 la nivelul anului 2022, plata gărzilor cu tariful normei de bază și raportarea tuturor sporurilor la salariile de bază actuale.

Tratamentul echitabil implică, de asemenea, acordarea stimulentului de risc în toate situațiile în care salariații asumă tipul specific de risc, respectiv pe perioada stării de alertă și pentru tratarea pacienților suspecți.

Recunoașterea drepturilor specifice în materie de stagiu de cotizare și pensionare

Tratamentul decent al tuturor lucrătorilor aflați în prima linie a războiului dus împotriva pandemiei COVID-19 implică și acordarea drepturilor specifice în materie de stagiu de cotizare/drepturi de pensie. Suplimentar, este necesară reducerea vârstei de pensionare pentru salariații care lucrează în condiții deosebit de periculoase, respectiv recunoașterea stagiului suplimentar de cotizare pentru toți salariații care depășesc durata de muncă aferentă unui CIM, cu reducerea corespunzătoare a vârstei de pensionare.

Onorarea obligației de-a negocia anexele speciale ale Contractului colectiv de muncă la nivel de sector bugetar sănătate (CCM)

Munca decentă implică respectarea dialogului social și a dreptului la negocieri colective. În baza prevederilor CCM, Ministerul Sănătății are obligația de a declanșa negocierea anexelor speciale ale acestuia, ele privind: auditul timpului de muncă, criteriile de evaluare a salariaților, armonizarea vieții profesionale cu viața de familie, procedura de repartizare a salariaților în ture, stabilirea noilor reguli privind formarea profesională continuă și asigurarea acesteia în mod gratuit pentru salariați, procedura de informare și consultare.

Instituirea unor forme adiționale de recunoaștere și recompensă

Eforturile și sacrificiile salariaților din sănătate aflați în prima liniei a luptei împotriva COVID-19 necesită recunoașterea și recompensa lor prin instituirea unor soluții/instituții adiționale celor deja existente.

Rezoluțiile au fost înaintate tuturor instituțiilor responsabile, respectiv Primului Ministru, Ministerului Muncii, Ministerului Finanțelor, Ministerului Sănătății și Casei Naționale de Asigurări Sociale de Sănătate împreună cu solicitarea întâlnirii de urgență pentru identificarea soluțiilor necesare pentru satisfacerea așteptărilor legitime a salariaților.

De asemenea, Congresul a abilitat Biroul Executiv să solicite medierea Președintelui României în privința transpunerii acestor rezoluții în măsurile așteptate de salariați.

În data de 7 octombrie 2020, de Ziua Internațională a Muncii Decente, Federația „Solidaritatea Sanitară” din România va desfășura o serie de acțiuni specifice pentru respectarea dreptului salariaților din sănătate la muncă decentă, așa cum este redefinit în noul context de rezoluțiile adoptate de Congres.

Congresul a abilitat Biroul Executiv ca, în situația în care instituțiile indicate nu vor răspunde în termen de o săptămână solicitărilor de dialog și negociere, să lanseze un program național de proteste, prestabilit de în cadrul Congresului, rezoluțiile având statutul de revendicări.

Comitetul Director