Sindicaliştii bistriţeni din sănătate, în stradă. Dr. Emilian Ioan Vârvaş: Scoateţi sistemul sanitar din grămada bugetară

Peste 70 de medici, asistenţi medicali, personal TESA şi auxiliar din Sănătate, membri ai Sindicatului Solidaritatea Sanitară, au protestat în faţa Instituţiei Prefectului.
„Personalul auxiliar şi TESA din Sănătate nu e acelaşi lucru cu îngrijitoarea din Primărie sau cu liftierul de la Palatul Parlamentului. O echipă este compusă din medic, asistentă, infirmieră, brancardier, personal TESA, liftier, până la urmă, personalul de la bucătărie. Toţi aceştia fac parte din echipa care îngrijeşte pacienţii. Dacă Guvernul crede că neglijând personalul auxiliar medical, se înşeală, ducând la scăderea actului medical. Fără ei, actul medical scade şi se poate ajunge chiar la decesul pacienţilor. Nu cerem altceva decât să scoată sistemul sanitar din grămada bugetară, din Legea 153”, a declarat preşedintele Sindicatului Solidaritatea Sanitară Bistriţa, dr. Emilian Ioan Vârvaş.
Sindicatul bistriţean numără peste 350 de membri, însă, din cauza pandemiei, dar şi a faptului că unii se află la lucru, doar o parte dintre aceştia au ieşit la proteste.
Pentru a asigura lucrătorilor din sănătate aflaţi în prima linie a luptei împotriva
pandemiei COVID-19 un tratament etic, este esenţială satisfacerea următoarelor
revendicări, formulate şi argumentate de Federaţia „Solidaritatea Sanitară":
1. Adoptarea tuturor măsurilor necesare pentru protecţia sănătăţii şi securităţii salariaţilor din sănătate (echipamente, circuite, resurse materiale şi umane etc.), astfel încât să determine o reducere semnificativă a numărului de salariaţi nou infectaţi SARS-CoV-2 şi, mai ales, decedaţi din cauza COVID-19. Numărul mare al lucrătorilor din sănătate infectaţi COVID-19 (vizibil pe Platforma de monitorizare a impactului COVID-19 asupra lucrătorilor din sănătate:
https://covid.solidaritatea-sanitara.ro/ ) dovedeşte faptul că nivelul protecţiei acestora este departe de a fi satisfăcător. Numărul foarte mare de lucrători din sănătate decedaţi la datorie (vizibil în cadrul Memorialului Eroilor din Sănătate: https://memorial.solidaritatea-sanitara.ro/ ) indică amploarea riscurilor asumate de lucrătorii din sănătate şi arată costurile pe care trebuie să le suporte aceştia în absenţa unor măsuri eficiente de protecţie.Având în vedere toate aceste dovezi, este evidentă necesitatea unei strategii eficiente de protecţie a sănătăţii şi securităţii salariaţilor din sănătate.

Alături de intervenţiile clasice pentru o astfel de strategie, ea trebuie să includă şi următoarele măsuri:
a. Elaborarea unei campanii adecvate de informare a salariaţilor din sănătate în privinţa vaccinării. Eficienţa unei campanii de informare trebuie judecată în funcţie de rezultate.
Ponderea lucrătorilor din sănătate care doresc să se vaccineze este cel mai relevant indicator al rezultatelor campaniei de informare pe tema vaccinării împotriva SARS- CoV-2/COVID-19. Acest rezultat este determinat de lipsuri legate de capacitate de informare, incapacitatea de a transmite încrederea necesară, inabilităţile legate de indicarea eficienţei vaccinului etc. Problema este amplificată de absenţa formării adecvate a unui număr mare de salariaţi de-a lungul anilor, în special din categoria personalului nemedical şi auxiliar sanitar. Până acum campania de vaccinare a fost mai curând un prilej de imagine personală pentru două-trei persoane decât un efort pentru a rezolva o problemă colectivă. Incapacitatea de a mobiliza toate instituţiile şi organismele din sănătate relevante a amplificat şi ea problema.
b. Stabilirea standardelor privind durata de utilizare a echipamentelor individuale de protecţie şi asigurarea acestora în cantitatea necesară şi la calitatea corespunzătoare.
Pentru a putea evalua corect protecţia lucrătorilor din sănătate avem nevoie de standarde de protecţie, acestea incluzând şi durata utilizării echipamentelor individuale de protecţie. În absenţa acestor standarde singura evaluare posibilă este cea a numărului de victime pe care le face pandemia COVID-19 în rândul lucrătorilor din sănătate, acesta fiind într-o continuă creştere.
c. Elaborarea unui normativ de personal adecvat tratamentului pacienţilor COVID-19. Asigurarea personalului necesar desfăşurării activităţii în condiţiile specifice acestei pandemiei face parte din măsurile necesare pentru asigurarea calităţii serviciilor medicale, respectiv pentru protecţia adecvată a sănătăţii şi siguranţei personalului.
Lipsa normativului de personal în domeniu face imposibilă evaluarea posibilităţii unităţilor sanitare de-a asigura serviciile necesare. În absenţa unui normativ de personal adecvat avem de-a face cu unităţi sanitare cărora le este imposibil să se organizeze eficient, cu salariaţi obosiţi de supra-încărcarea cu sarcini de serviciu şi epuizaţi de prea multele ore de muncă efectuate.
d. Reducerea timpului de lucru continuu în echipament individual de protecţie la 3 ore. Absenţa acestui standard de utilizare a echipamentului individual de protecţie este una dintre dovezile lipsei de respect faţă de sănătatea fizică şi psihică a lucrătorilor din sănătate, de care este responsabil în primul rând Ministerul Sănătăţii. Deşi Federaţia „Solidaritatea Sanitară" a avut o negociere, dublată de o înţelegere, cu Premierul Orban pentru implementarea acestei măsuri, indiferenţa decidenţilor a împiedicat transpunerea ei în practică.

e. Limitarea răspunderii profesionale la condiţiile create de „noua normalitate". Cadrul juridic actual este inadecvat condiţiilor în care îşi desfăşoară activitatea profesioniştii din sănătate.1 Asigurările de malpraxis nefuncţionale în multe situaţii, obligarea profesioniştilor la depăşirea competenţei profesionale, impactul lipsurilor materiale dublat de afluxul mare de pacienţi sunt doar câteva exemple de modificări ale situaţiei de fapt care generează o creştere nefirească a răspunderii profesionale a lucrătorilor din sănătate, cei mai afectaţi fiind medicii. În acest context, este evidentă necesitatea şi urgenţa intervenţiilor legale pentru adecvarea responsabilităţii profesionale la posibilităţile concrete existente în timpul pandemiei COVID-19.
f. Includerea COVID-19 ca boală profesională pentru lucrătorii din sănătate. Impactul negativ al pandemiei COVID-19 asupra lucrătorilor din sănătate, semnificativ mai mare decât asupra restului cetăţenilor/lucrătorilor (datele existente pe Platforma de monitorizare a impactului COVID-19 asupra lucrătorilor din sănătate: https://covid.solidaritatea-sanitara.ro/ constituind o dovadă elocventă) justifică clasificarea acestei afecţiuni ca boală profesională şi adoptarea măsurilor legale corespunzătoare.
2. Respectarea dreptului legal la pensia de urmaş pentru copiii colegilor decedaţi la datorie. Din nefericire până la acest moment (06.01.2021) avem 81 de colegi şi colege căzuţi/căzute la datorie. Pentru fiecare dintre aceşti eroi Guvernul refuză în continuare acordarea dreptului legal la pensia de urmaş şi a restului drepturilor adiţionale prevăzute de Legea nr. 56/2020. Lipsa consideraţiei unei comunităţi pentru sacrificiul depus de unii dintre membrii ei (lucrătorii din sănătate) în interesul colectiv, atârnă destul de greu în balanţa erorilor majore, riscând să aibă consecinţe deosebit de grave. Dreptatea trebuie reinstaurată prin onorarea acestor drepturi.
3. Creşterea salariilor de bază pentru toate categoriile de lucrători începând cu 1 ianuarie 2021 la nivelul prevăzut de legea salarizării pentru anul 2022. Anularea reducerii salariilor de bază prevăzută de OUG nr. 226/2020. Actualul Guvern şi-a început mandatul printr-un furt: la sfârşitul anului 2020 a furat dreptul la creşterea anuală a salariului de bază pentru cca. 70.000 de lucrători din sectorul public de sănătate, 71% dintre ei (personalul auxiliar sanitar) desfăşurându- şi activitatea în prima linie împotriva pandemiei COVID-19 (29% fiind reprezentat de personalul nemedical, care asigură suportul logistic necesar pentru desfăşurarea acestei lupte). În încercarea de a coafa acest rapt Guvernul l-a prezentat drept o amânare a creşterii salariilor de bază. Un furt nu poate fi ascuns în spatele unor cuvinte: pentru categoriile de lucrători din sănătate amintite legea nr. 153/2017 1 https://solidaritatea-sanitara.ro/imunitatea-profesionala-inseamna-limit... conditiile-create-de-noua- normalitate/?fbclid=lwAR0OoLnxlu8Ev06uQcWqNZXNfCzoYGiAmDa4ziLHDdKUPC0urdTd3vKLC1s
prevede dreptul la creşterea salariului de bază în anul 2021, înlăturarea acestui drept prin OUG nr. 226/2020 reprezentând o tăiere a salariilor. Nedreptatea este cu atât mai mare cu cât Guvernul anterior s-a angajat că la 1 ianuarie 2021 va creşte salariile de bază ale acestor lucrători la nivelul prevăzut de legea 153/2017 pentru anul 2022.
Angajamentul a fost luat de Premierul României în luna iulie 2020 în faţa reprezentanţilor Federaţiei „Solidaritatea Sanitară" şi în mod public, ca formă de recunoaştere şi stimulare a eforturilor şi sacrificiilor lucrătorilor din sănătate. Faţă de toţi lucrătorii din sănătate trebuie onorate atât drepturile legale cât şi angajamentele guvernamentale.
4. Raportarea tuturor sporurilor lucrătorilor din sănătate la salariile de bază actuale şi acordarea tuturor sporurilor pentru condiţii de muncă la nivel maxim. Introducerea tuturor categoriilor de lucrători din sănătate în Anexa nr. 2 a legii 153/2017.
În condiţiile în care lucrătorii din sănătate reprezintă categoria de cetăţeni care asumă riscul maxim pentru a apăra interesele tuturor cetăţenilor, ei au nevoie de sprijinul întregii societăţii pentru a finaliza cu succes lupta în care sunt angajaţi. O formă minim obligatorie de sprijin o reprezintă acordarea drepturilor salariale aşa cum sunt ele prevăzute de legea salarizării, adică anulând toate suspendările de drepturi salariale operate de diferitele guverne. Dreptul la raportarea tuturor sporurilor la salariile de bază actuale trebuie acordat tuturor lucrătorilor din sănătate, reinstaurând astfel starea de drept cuvenită.
Condiţiile de muncă în care îşi desfăşoară activitatea profesioniştii din sistemul public de sănătate sunt diferite în mod radical faţă de cele anterioare pandemiei, caracteristica esenţială fiind înrăutăţirea lor. Este suficient să observăm cel mai vizibil aspect al acestei modificări, respectiv echipamentele individuale de protecţie, pentru a-i sesiza caracterul. În acest context acordarea tuturor sporurilor pentru condiţii de muncă la nivelul lor maxim constituie o recunoaştere firească a specificului activităţii actuale a lucrătorilor din sănătate.
Pentru ca demersul etic să fie complet, este necesară de asemenea şi includerea tuturor categoriilor de lucrători din sănătate în Anexa nr. 2 a Legii nr. 153/2017, înlăturând astfel aberaţia existentă la ora actuală: lucrători care-şi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii de muncă, dar care au drepturi aferente condiţiilor de muncă diferite.
5. Acordarea stimulentului de risc pe întreaga durată a pandemiei pentru toţi salariaţii din sănătate. Profesioniştii din sănătate asumă acum riscuri mult mai mari decât cele de la începutul acestei pandemii, însă cu recompense mai mici. Pentru a rectifica această situaţie anormală este necesară acordarea stimulentului de risc în toate situaţiile în care salariaţii asumă tipul specific de risc, respectiv pe întreaga perioadă a pandemiei COVID-19.

6. Acordarea tuturor drepturilor salariale prevăzute de lege, respectiv sporul de până în 30%, sporul pentru combaterea epidemiei şi plata orelor suplimentare, pentru toţi lucrătorii care încă nu au beneficiat de ele. Lupta politică şi inabilităţile administrative au condus la situaţii aberante, în care guvernanţii refuză respectarea legii şi se dovedesc incapabili să înţeleagă adevărata natură a realităţilor actuale.
Prin legea nr. 56/2020 Parlamentul a prevăzut dreptul lucrătorilor din sănătate implicaţi direct în tratamentul pacienţilor COVID-19 la un spor de până în 30%. Măsurile de aplicarea a acestui drept au fost stabilite prin Ordinul nr. 1070/2020, adoptat de guvernul anterior. Deşi salariaţii care îndeplineau condiţiile necesare trebuiau să beneficieze de acest drept, guvernanţii au refuzat finanţarea lui. Efectul acestei ilegalităţi l-a constituit faptul că majoritatea profesioniştilor din sănătate au fost lipsiţi de un drept salarial. Această stare de ilegalitate trebuie oprită, acordând tuturor profesioniştilor dreptul salarial legal. Pandemia COVID-19 are două efecte semnificative asupra unităţilor sanitare: creşterea afluxului de pacienţi COVID-19 şi numărul mare de lucrători infectaţi.
Primul efect generează o nevoie mai mare de personal în timp ce al doilea reduce personalul disponibil. Soluţia adoptată de unităţile sanitare o constituie forţarea profesioniştilor la a efectua ore suplimentare. În consecinţă, în multe situaţii un număr mare de lucrători ajung să cumuleze foarte multe ore suplimentare. Din cauza interpretării greşite a unor prevederi legale ambigue, aceşti profesionişti ajung să lucreze fără a putea fi plătiţi (dacă adăugăm obligaţia de a lucra atunci suntem în mod evident în situaţia muncii forţate). Plata orelor suplimentare este o măsură esenţială pentru reinstaurarea stării de legalitate.
7. Plata gărzilor cu tariful orar aferent normei de bază. Sistemul public de sănătate se confruntă din nou cu o anomalie: medicii care efectuează gărzi în baza CIM-ului adiţional au un tarif orar pentru aceste gărzi mult mai mic decât cel aferente normei de bază. Deşi în majoritatea cazurilor activitatea din timpul gărzii desfăşurată în perioada pandemiei ajunge să fie chiar mai dificilă
decât cea aferentă normei de bază, această abordare distorsionată a drepturile legale este menţinută în toate unităţile publice de sănătate.
Având în vedere că această situaţie a fost reglementată la presiunile Federaţiei „Solidaritatea Sanitară" în vara anului 2016, ministrul Sănătăţii fiind tot Vlad Voiculescu, medicii se aşteaptă în mod firesc ca actualul ministru al Sănătăţii să grăbească anularea acestei inechităţi, plătind medicii în gardă cu tariful aferent contractului individual de muncă de bază actual.
8. Reaşezarea asistentelor medicale în grila de salarizare în sensul creşterii locului pe care-l ocupă în ierarhia salarială, corespunzător locului pe care-l au în echipa medicală, respectiv contribuţiei la tratamentul şi îngrijirea pacienţilor.

Construcţia legii salarizării este profund inechitabilă în privinţa locului pe care-l ocupă asistentele medicale în ierarhia salarizării, atât raportat la alte profesii din sănătate (spre exemplu diferenţa faţă de următoarea profesie este extrem de mică în timp ce diferenţa faţă de profesia imediat superioară este extrem de mare) cât şi la restul profesiilor din sistemul public. Analiza efectuată utilizând drept criteriu de comparaţie nivelul de studii amplifică imaginea problemei. În momentul adoptării legii salarizării singura compensarea obţinută, cu caracter temporar, a fost acordarea
întregii creşteri salariale, urmând ca problema să fie soluţionată etic odată cu apropierea de momentul în care salarizarea se acordă la nivelul maxim pentru toţi lucrătorii din sănătate. În consecinţă, acum este momentul în care această anomalie trebuie rectificată prin modificarea locului pe care-l ocupă asistentele medicale în grila de salarizarea, în sensul ridicării acestuia la un nivel superior celui actual.
9. Negocierea anexelor la CCM Toţi guvernanţii vorbesc despre reforme în materie de organizare a muncii în sistemul public de sănătate, dar de fapt singurele reforme pe care ajung să le facă
vizează fie reducerea drepturilor salariale fie privatizarea unei părţi tot mai mari din acest sector.
La ora actuală în baza prevederilor CCM la nivel de sector Sănătate, Ministerul Sănătăţii are obligaţia de a declanşa negocierea anexelor speciale ale acestuia, ele privind domenii esenţiale ale activităţii profesioniştilor din sănătate, cum ar fi auditul timpului de muncă, criteriile de evaluare a lucrătorilor, armonizarea vieţii profesionale cu viaţa de familie, procedura de repartizare a lucrătorilor în ture, stabilirea noilor reguli privind formarea profesională continuă şi asigurarea acesteia în mod gratuit pentru lucrători, procedura de informare şi consultare. Toate aceste
anexe propun măsuri de reformă a activităţii ce vizează modernizarea relaţiilor de muncă. Însă, în mod constant, guvernanţii refuză demararea acestor negocieri şi implementarea acestor măsuri de reformă, preferând să discute public despre iluzorii şi inutile reforme. Federaţia „Solidaritatea Sanitară" solicită încetarea acestei stări de lucruri, respectiv intrarea în legalitate şi normalitate prin negocierea anexelor la Contractul colectiv de muncă la nivel de sector bugetar sănătate.
10. Lucrătorii din sănătate trebuie să beneficieze de reducerea stagiului de cotizare (vârstei de ieşire la pensie) proporţional cu activitatea desfăşurată peste norma de bază. O reducere trebuie aplicată şi pentru condiţiile de muncă deosebit de periculoase.
Deşi implicarea lucrătorilor din sănătate în prima linie a acestei lupte împotriva pandemiei COVID-19, ce a adus cu sine un număr mare de victime, ar justifica acordarea unor drepturi de pensie similare cu cele ale militarilor, suntem în situaţia absurdă, ilegală şi imorală în care politicienii aflaţi la putere refuză recunoaşterea unui drept esenţial: recunoaşterea muncii suplimentare la stagiul de cotizare. Munca suplimentară (faţă de cea corespunzătoare unui singur CIM) depusă de lucrătorii din sănătate (gărzi, CIM-uri suplimentare etc.) trebuie să fie recunoscută în calitate de
stagiu suplimentar de cotizare, generând posibilitate de împlinire anticipată a stagiului maxim de cotizare. Lucrătorii din sănătate aflaţi în astfel de situaţii nu solicită un privilegiu (de tipul pensiilor speciale), ci recunoaşterea unui efort suplimentar depus, respectiv a împlinirii anticipate a stagiului de cotizare. Adiţional, aceşti profesionişti au dreptul la reducerea vârstei de pensioare de atunci când lucrează în condiţii deosebit de periculoase (dovedite deja de indicatorii de morbiditate şi mortalitate), un drept care trebuie transpus ca atare şi în prevederile legale în materie de pensionare.
***
Prefectul Stelian Dolha și subprefectul Eugen Curteanu au purtat discuții cu reprezentanți ai sindicatului și i-au asigurat de susținerea instituțională în demersul pentru revendicarea drepturilor solicitate.
Instituția Prefectului județul Bistrița-Năsăud a înaintat solicitarea sindicatului „Solidaritatea Sanitară” către Secretariatul General al Guvernului, Ministerul Sănătății și Ministerul Finanțelor Publice.