Pr. Vasile Beni: Sărbătoarea Intrării Maicii Domnului în Biserică vrea să ne spună "Lăsați copiii să vină la Mine!"

Dragii noștri credincioși!

Intrarea în biserică a Maicii Domnului este prima mare sărbătoare din Postul Crăciunului și este sărbătoarea care anticipează marele praznic al Naşterii Domnului nostru Iisus Hristos. Numită în popor Vovidenia sau Ovedenia, această sărbătoare aminteşte de ziua în care Sfinţii Ioachim şi Ana au adus pe fiica lor Maria la Templul din Ierusalim, unde a rămas până la vârsta de 15 ani. Este cel mai nou dintre praznicele închinate Fecioarei Maria, luând naştere în secolul al VI-lea.

      Evenimentul sfânt al intrării pruncei Maria în Templul din Ierusalim a fost fructul unei făgăduinţe. Căci Sfânta Tradiţie ne spune că părinţii Ioachim şi Ana, în vârstă fiind şi neavând copii, în rugăciunile lor fierbinţi de a-i binecuvânta Cel de Sus cu un prunc, au făcut legământ în faţa lui Dumnezeu că de-l vor dobândi, îl vor afierosi Domnului, adică îl vor duce la Templu. 

         În lucrarea despre viaţa Sfintei Fecioare Maria, Sfântul Maxim Mărturisitorul vorbeşte de un sens mai adânc al dorinţei lui Ioachim şi a Anei de a fi părinţi: „Ei voiau să se nască ceva nu numai pentru a şterge ocara lor, dar şi cea a lumii întregi, pentru a o duce la o slavă mai înaltă“.

         Când prunca a împlinit 3 ani, părinţii au dăruit-o Templului din Ierusalim. Potrivit Fericitului Ieronim, la intrarea în Templu erau cincisprezece trepte, după numărul celor cincisprezece psalmi „ai treptelor”, numiţi astfel pentru că la fiecare din acele trepte se cânta câte un psalm de către preoţii şi leviţii care urmau să slujească. Ajunşi la Templu, Părinţii Ioachim şi Ana au aşezat-o pe Maria pe prima treaptă, iar ea, îndată şi nesprijinită de nimeni, a alergat pe trepte, ajungând repede la cea mai înaltă, unde a şi rămas în picioare, întărită de harul lui Dumnezeu. Cu toţii s-au mirat dar, prin descoperire dumnezeiască, numai Zaharia, marele arhiereu, a văzut în prunca de doar 3 ani pe cea care va fi „Maica Vieţii“. Astfel, arhiereul Zaharia o duce pe Fecioara Maria în Sfânta Sfintelor, locul unde intră doar arhiereul o dată pe an.

       Aici, în Sfânta Sfintelor, Fecioara Maria s-a pregătit, prin lucrarea Duhului Sfânt, pentru a deveni Templul lui Dumnezeu Celui Viu, Biserică Sfinţită şi Rai Cuvântător prin însăşi Întruparea Fiului lui Dumnezeu cel Veşnic din ea şi de la Duhul Sfânt.

         Zaharia i-a oferit Sfânta Sfintelor ca loc de rugăciune, deosebit de celelalte fecioare de la Templu. Aici, la Templul din Ierusalim, erau trei rânduri de chilii, de locuinţe în care trăiau, cu frică de Dumnezeu, fecioare şi văduve închinate Domnului, precum şi preoţii şi slujitori „Maica Domnului a învăţat în această şcoală de la Templul de la Ierusalim timp de 12 ani, rugăciunea, smerenia, ascultarea, munca şi mai ales ascultarea Cuvântului lui Dumnezeu pentru că ea avea să dea naşterea ca Om Cuvântului lui Dumnezeu, Fiului lui Dumnezeu care Se va întrupa din ea.

        Deci, este o legătură deosebită între Cuvântul lui Dumnezeu şi ascultarea Cuvântului Lui Dumnezeu pe care Maica Domnului o face atât de deplin încât din ea se va naşte Cuvântul lui Dumnezeu ca Om. Ea îl naşte ca Om pe Cuvântul lui Dumnezeu, Îl poartă în braţe când este mic şi apoi Îl arată lumii zicând aşa cum a zis la nunta din Cana Galileei, Faceţi tot ceea ce vă spune El. La Templu a rămas până la vârsta de 15 ani, unde Sfântul Arhanghel Gavriil o hrănea şi îi descifra tainele Scripturilor, pregătind-o pentru înalta chemare rânduită de Dumnezeu.

 Ca mesaj la această sărbătoare ne putem opri la câteva învățături:

         Sărbătoarea de azi este o chemare pentru toţi creştinii ca să se pregătească să primească sărbătoarea Înomenirii şi Arătării în lume a Mântuitorului Iisus Hristos şi anume sărbătoarea Naşterii Domnului sau sărbătoarea Crăciunului.

     Sfinții și dumnezeieștii părinți  Ioachim şi Ana reprezintă un model de părinţi. Dacă ar trebui să le facem portretul moral a lui Ioachim dar şi a Anei, părinţii Fecioarei Maria, am putea spune că ne pot fi un model de viaţă pentru că şi-au dorit copii, cerând prin rugăciune lui Dumnezeu acest lucru. Au trăit o viaţă de sfinţenie şi au fost milostivi. Iar din rodul faptelor bune, al milosteniei, al rugăciuni şi al postului li se naşte o fetiţă la care îi pun numele Maria.

     Părinții Maicii Sfinte Ioachim şi Ana s-au ţinut de cuvânt.  Pentru că ceea ce drepții părinți Ioachim și Ana au promis înaintea lui Dumnezeu au împlinit întocmai, dovedind credincioşie şi demnitate, chiar cu preţul lacrimilor şi al acceptării singurătăţii.  De unde învăţăm că şi noi putem face făgăduinţe lui Dumnezeu, dar numai cele plăcute Lui, iar odată făcute să ne ţinem de cuvânt.

   Să ne ducem copiii la Biserică.  Aşa cum prunca Maria a fost dusă la Templu, să ne ducem şi noi pruncii la Biserică, spre a fi împărtăşiţi cu Sfintele Taine, spre a fi mai apoi spovediţi spre a prinde dragoste de sfintele slujbe şi a creşte în atmosfera curată a Sfântului Lăcaş.

   Sărbătoarea Intrării Maicii Domnului în Biserică vrea parcă să ne spună tuturor  ,,Lăsați copiii să vină la Mine că a unora ca acestora este Împărăția Cerurilor” pentru ca  aceștia să poată învăța și să-L cunoască pe Iisus Hristos, care a spus: "Eu sunt Calea, Adevărul și Viața”. Amin!

Pr. Vasile Beni