Intrarea în Biserică a Maicii Domnului

Patru sunt sărbătorile mai importante închinate Maicii Domnului:Nașterea Maicii Domnului în data de 8 septembrie,21 Noiembrie-Intrarea în Biserică a Maicii Domnului,25 Martie –Buna Vestire și 15 August-Adormirea Maicii Domnului.Și toate aceste sărbători ne vorbesc despre evenimentele mai importante din viața Maicii Domnului. Sărbătoarea de astăzi ne spune că sfânta Fecioară Maria este fiica „sfinţilor şi dumnezeieştilor părinţi Ioachim şi Ana”, cum îi numeşte Biserica. Ei erau doi bătrâni credincioşi din Nazaretul Galileei, care au fost învredniciţi la adânci bătrâneţi de a avea o fiică, cum n-a cunoscut lumea până atunci şi nici de atunci încoace. I-au dat numele „Maria”, cea care va fi „Maica vieţii”, Maica Mântuitorului nostru Iisus Hristos, aşa cum mărturisim în articolul 3 din Simbolul credinţei: „Care pentru noi oamenii şi pentru a noastră mântuire s-a pogorât din ceruri şi s-a întrupat de la Duhul Sfânt şi din Fecioara Maria şi s-a făcut om”.Evenimentul sfânt al intrării pruncei Maria în Templul din Ierusalim a fost fructul unei făgăduinţe. Căci Tradiţia ne spune că părinţii Ioachim şi Ana, în vârstă fiind şi neavând copii, în rugăciunile lor fierbinţi de a-i binecuvânta Cel de Sus cu un prunc, au făcut legământ în faţa lui Dumnezeu că de-l vor dobândi, îl vor afierosi Domnului, adică îl vor duce la Templu.Fiindu-le ascultată rugăciunea şi-au respectat întocmai şi făgăduinţa, împlinind cu demnitate, astfel, cuvântul psalmistului: „Faceţi juruinţe şi le împliniţi Domnului Dumnezeului vostru” (Psalm 75, 11).Ni se spune că atunci când prunca a împlinit vârsta de trei ani,părinții au chemat din Nazaret pe fetel de vârsta ei și mai mari și cu lumânări aprinse,au călătorit spre Ierusalim cale de vreo trei zile,pentru a o închina Domnului așa cum au promis .Credem că nu le va fi fost uşor părinţilor vârstnici să se despartă de prunca lor, Maria, care abia împlinise trei ani. Parcă-i vedem îmbrăţişând-o înlăcrimaţi pe treptele Templului din Ierusalim. Şi-au înfrânt, însă, durerea omenească prin credinţa şi nădejdea în Dumnezeu, dublate de conştiinţa demnităţii respectării cuvântului dat.Ajunși la Templu prunca Maria ,a urcat cele cincisprăzece trepte ale Templului și a fost încredinţată arhiereului Zaharia, care, potrivit unei porunci primite tainic de sus, a dus-o în partea cea mai însemnată a Templului, în Sfânta Sfintelor, unde intra, după Lege, numai arhiereul şi numai o dată pe an, cu prilejul jertfei împăcării .Aici la temple Fecioara Maria ,era hrănită în chip miraculos în fiecare zi de un înger,dar pe lângă hrana trupească,grija cea mai mare a Fecioarei Maria,era curăția,rugăciunea,fapta bună și ascultarea.De aceea Maria a fost dusă tocmai în această Sfântă a Sfintelor, ca semn al chemării ei spre o consacrare unică în istoria omenirii: aceea de a fi mamă a Fiului lui Dumnezeu, Iisus Hristos, Mântuitorul nostru.La Templu, ne spune tot Tradiţia, Maria a stat ca la 12 ani, alături de alte fecioare care vieţuiau acolo.Apropiindu-se vremea Buneivestiri, în urma unei porunci tainice de sus, Maria a fost încredinţată cu logodnă bătrânului Iosif, rudenia sa, spre ocrotire şi garanţie a fecioriei.Praznicul de azi poate fi un izvor de învățăminte și pentru noi cei de azi și mă opresc la câteva dintre ele:                    

a)- cei doi părinți ai sfintei Fecioare Maria sunt un model de viață pentru toți cei căsătoriți de a a-și dori și de a avea copii,pentru că aceasta este datoria principală a fiecărei familii creștine,dar și de ai crește în frică ,în credință și în dragoste față de Dumnezeu și omenie față de cei din jur.                

b)-că ceea ce drepții părinți Ioachim și Ana au promis înaintea lui Dumnezeu au împlinit întocmai, dovedind credincioşie şi demnitate, chiar cu preţul lacrimilor şi al acceptării singurătăţii.                                                   

c)-învăţăm că şi noi putem face făgăduinţe lui Dumnezeu, dar numai cele plăcute Lui, iar odată făcute să ne ţinem de cuvânt. Minunat se exprimă în acest sens înţeleptul Sirah: „Fii statornic în cugetul tău şi unul să-ţi fie cuvântul!” (5, 12).                                                                                             

d)-Intrarea în Biserică reprezintă, apoi, o chemare pentru noi toţi de a intra şi cerceta cu râvnă Casa Domnului în decursul vieţii noastre, cu timp şi fără timp, în duminici şi sărbători şi nu numai. Aşa cum prunca Maria a fost dusă la Templu, să ne ducem şi noi pruncii la Biserică, spre a fi împărtăşiţi cu Sfintele Taine, spre a fi mai apoi spovediţi (de la 7 ani), spre a prinde dragoste de sfintele slujbe şi a creşte în atmosfera curată a Sfântului Lăcaş. Nu era loc mai potrivit ca sufletul Fecioarei Maria să poată fi păzit curat şi întărit de ispite, decât locul unde Dumnezeu locuieşte de-a pururi, adică Biserica Sa. inspirat se exprimă psalmistul: „Mai bună este o zi în curţile Tale decât mii între străini; ales-am a fi lepădat în casa lui Dumnezeu, mai vârtos decât a locui în locaşurile păcătoşilor” (Ps. 83, 11).Aici,în Biserică este de faţă Dumnezeu Tatăl, Dumnezeu Fiul, care se jertfeşte în chip nesângeros şi Duhul Sfânt, care sfinţeşte darurile şi inimile noastre.Este de faţă Maica Domnului şi toată ceata sfinţilor care se roagă cu noi şi preamăresc pe Dumnezeu. Cu Dumnezeu te poţi întâlni oriunde, în natură, în conştiinţă, în lume, aşa că rugăciunea este bine primită în orice loc s-ar face, mai ales că şi Mântuitorul spune: „Unde sunt doi sau trei, adunaţi în numele Meu, acolo sunt şi Eu în mijlocul lor”. În Biserica Creştină avem altarul crucii, precum şi prilejul de a ne întâlni cu Hristos, în Sfânta Euharistie. Aici se aduce jertfa Golgotei în chip nesângeros, apoi „Jertfa buzelor” şi jertfa bine plăcută lui Dumnezeu, care este „duh umilit, inimă înfrântă şi smerită” (Ps. 50, 18).Biserica nu este numai casă de adunare în scopul propovăduirii cuvântului lui Dumnezeu, deci a evanghelizării, ci locaş sfinţit şi sfinţitor, în care este Hristos prezent în taina euharistică.Este o diferenţă covârşitoare între un copil care la ora Liturghiei se găseşte în Biserică şi altul care stă la televizor, sau aiurea. Într-un fel va creşte unul, în alt fel celălalt!Acest praznic al Intrării este, de asemenea, un îndemn pentru noi, ca familii, s-o chemăm pe Maica Domnului să intre şi în casele noastre.Ca și o concluzie este foarte important să mergem împreună cu copii noștrii la Biserică ,pentru că însuși Iisus zice :,,Lăsați copii să vină la Mine că a unora ca acestora este Împărăția Cerurilor”,pentru ca  aceștia să poată învăța despre Iisus Hristos, care a spus:,,Eu sunt Calea, Adevărul și Viața”.De aceea este foarte important ca în zi de duminică cei dragi ai noștrii și aici mă refer la copii ,să fie prezenți în sfinta Biserică alături de noi ,dar și noi alături de ei.Amin!