Mari personalități ale lumii antice. Împăratul roman DIOCLEȚIAN (244-311

   Dacă avem curiozitate, răbdare și perseverență putem coborî pe „firul istoriei” în fascinanata lume antică, unde întâlnim personalități care în timpul vieții lor s-au remarcat în diferite domenii   ...   militar, legislativ, economic, cultural, religios etc. În multiseculara sa istorie, în Imperiul roman au existat personalități deosebite pe care istoria le așează într-o mare galerie, reliefându-le faptele și acțiunile lor, unele cu efecte de moment sau de perspectivă.

Din rândurile lor, face parte și împăratul DIOCLEȚIAN (244-311). Acesta s-a născut într-o familie modestă, în Salona, din Dalmația. S-a înrolat de tânăr în armata romană unde, datorită capacității sale se afirmă repede, ajungând prefect al pretoriului în timpul împăratului Numerianus. La moartea acestuia, în anul 283, ajutat de alți ofițeri destoinici și populari în armată, este proclamat împărat la 20 nov. 284 pentru Orient iar din 285 pentru tot imperiul.

Ajuns împărat, își dă seama de dificultățile întâmpinate în administrarea și apărarea întinselor teritorii ale imperiului și de aceea încearcă reorganizarea sa prin cooptarea la conducere a încă trei personalități, instituind astfel sistemul tetrarhiei prin care se stabilea la patru numărul conducătorilor, fiecare răspunzând de o parte a teritoriului imperiului. Cu energie și perseverență, Dioclețian, ajutat de cei pe care îi cooptase la conducere, a pus capăt pentru o perioadă crizei profunde în care intrase imperiul. S-a bazat mult pe armată, efectivele sale sporind la aprox. 500.000 de soldați iar numărul legiunilor la 60, mai mici ca efective și mai mobile. Granițele au fost întărite cu limessuri și castre unite între ele prin drumuri bine întreținute. Istoricul antic Eutropius ni-l prezintă ca fiind   ...  

„O fire șireată, plin de pricepere și istețime ... foarte energic și muncitor, și care a dat împărăției romane o altfel de înfățișare. Avea o statură înaltă și talie subțire, un cap mic dar cu fruntea lată, bărbie proeminentă, nas scurt, ochi albaștri și purta barbă”. Timp de peste 20 de ani a răzbătut prin hățișul luptelor, a inițiat și aplicat măsuri organizatorice care au dat un timp roade, a dat patru decrete împotriva creștinilor prigonindu-i și ucigîndu-i pe mulți dintre cei care nu le respectau. Ca să se convingă de faptul că sistemul tetrarhiei este durabil, în anul 305 Dioclețian și ceilalți apropiați abdică și se retrag în diferite provincii. Dioclețian se reîntoarce în ținuturile natale, unde la Salonae avea un magnific palat-oraș în care duce o viață simplă, până în anul 311 când moare.

Corpul său este depus într-un magnific mausoleu aflat în apropierea templului închinat lui Iupiter. Datorită persecuțiilor creștinilor, aceștia, după ce capătă libertate religioasă, îi distrug majoritatea busturilor, astfel că astăzi i se mai păstrează doar două, poate nici ele adevărate.           

Prof.   Rus  Augustin