Pelerini năsăudeni la Sfântul Munte Athos

            În ”Răsunetul”, cotidianul bistrițenilor de oriunde , am citit recent cu multă plăcere articolul talentatului scriitor năsăudean, Macedon Tofeni, intitulat ” Mai aproape de Cerul Sfânt – Pelerinaj la Sfântul Munte Athos”.

            Muntele Athos este unul dintre cei mai înalți munți din Grecia ( 2033 metri), Athos este în același timp și o peninsulă din nord-estul Greciei, în regiunea grecească Macedonia Centrală, unde se află 20 de mănăstiri, 12 schituri și mai multe chilii călugărești ortodoxe, în total, în Muntele Athos viețuiesc peste 1500 de monahi ortodocși.

            Republica monastică ortodoxă – Muntele Athos reprezintă pentru milioane de oameni un ” far al Ortodoxiei” , ” un bastion al credinței”. Este cunoscută și sub denumirea de ” Grădina Maicii Domnului”.

            Așa cum relatează  Macedon Tofeni, un număr de 20 de pelerini năsăudeni au petrecut ” mai mult de trei zile și trei nopți” pe Sfântul Munte Athos.. Pelerinii năsăudeni au fost însoțiți de trei preoți: P.C Părinte Grigore Mureșan ( Parohia Ortodoxă Salva), P.C. Părinte Daniel Dascălu (Parohia Ortodoxă Sigmir) și P.C. Părinte Leon Drăgan ( Parohia Ortodoxă Dumbrăveni).

Desigur, pelerinii s-au oprit mai întâi la Salonic ( Thesaloniki), unde s-au rugat la Biserica ” Sfântul Dimitrie – Izvorâtorul de mir” , apoi la Catedrala Mitropolitană” Sfântul Grigore Palama” și la Mănăstirea Cuvioasei Teodora.

            Trecând prin nordul peninsulelor Kassandra și Sithonia, pelerinii ajung la peninsula Halkidiki ( care include și teritoriul Sfântului Munte Athos). Îmbarcați în șalupe, pelerinii         năsăudeni navighează pe apele Mării Egee spre portul Dafnis , iar de aici, cu un autobuz local ajung în capitala administrativă a Sfântului Munte Athos – Kareia.

            Programul de închinare și rugăciune începe cu Biserica Protaton, apoi Mănăstirea Cutlumuș ( construită la sfârșitul secolului al XIII-lea), Chilia Panaguda, Schitul ”Sfântul Andrei”, Mănăstirea Iviron ( din anul 972), Mănăstirea ” Marea Larvă” ( prima mănăstire construită pe Muntele Athos, în anul 963). Aici pelerinii au cunoscut pe monahul român Acachie, viețuitor în Muntele Athos. Au urmat: Schitul Prodromu (schit deservit de călugări români), unde ” am fost primiți ca la mama acasă și tratați cu rahat, ceai și cafea”, așa cum consemnează Macedon Tofeni. Pelerinii năsăudeni s-au închinat aici și la icoana Maicii Domnului ” Prodromița”, pictată la Iași de către pictorul Iordache Nicolau. Pelerinii năsăudeni se opresc la Mănăstirea Stavronikita ( din anul 1541), Mănăstirea Vatopedu ( din 972)  Mănăstirea Pantocrator , Schitul ” Sfântul Ilie” , Mănăstirea ” Sf. Pantelimon” ( de la începutul secolului al X-lea), Mănăstirea Xenofont ( din anul 988), Mănăstirea Dohiariu ( din secolul al X-lea), ultima mănăstire vizitată de pelerinii năsăudeni.

             Așezămintele monahale din Sfântul Munte Athos  au beneficiat de donațiile importante oferite de domnitorii români: Ștefan cel Mare și Sfânt, Neagoe Basarab, Bogdan Vodă, Petru Rareș, Mihai Viteazul, Constantin Brâncoveanu, Alexandru Lăpușneanu.

            Sfântul Apostol Pavel a trecut prin orașul Apollonia de pe Muntele Athos, în drumul său de la Filipi la Tesalonic, moment care poate fi considerat începutul creștinismului în Sfântul Munte Athos.

            Părintele Arsenie Boca (cinstit pe 28 noiembrie, în urma canonizării cu titulatura Sfântul Cuvios Mărturisitor Arsenie de la Prislop) a deprins călugăria pe Sfântul Munte Athos, de unde s-a întors la 8 iunie 1938, iar în anul 1939 a fost tuns în călugărie , primind numele Arsenie.

            Pelerinii năsăudeni s-au despărțit de Sfântul Munte Athos îmbogățiți sufletește și cu sentimente de ” bucurie și trăire supremă”. Pe drumul de întoarcere, au făcut un popas la Belgrad, unde au vizitat Catedrala Ortodoxă ” Sfântul Sava” , cea mai mare catedrală ortodoxă din lume, dar Macedon Tofeni precizează că, din 26 octombrie 2025, locul ” întâi va fi luat de Catedrala Mântuirii Neamului din București”.

            Aștept cu interes să citesc cartea despre pelerinajul la Sfântul Munte Athos, carte ce urmează a fi scrisă de Macedon Tofeni, împreună cu Prea Cucernicii Părinți: Grigore Mureșan și Daniel Dascălu.

Dumnezeu să ne ajute și să ne binecuvânteze!

Prof. Giurgiu Gheorghe, Dej, județul Cluj