Revista "Astra năsăudeană” – scrisă cu cuvinte ce au putere

De Ziua Limbii Române, Editura PIM din Iași a expediat către Astra Năsăudeană revista cu nr. 27  a Despărțământului Năsăud, încă un edificiu spiritual al orașului academicienilor, care transmite cititorilor un mesaj izvorât din trăirile lor sufletești. Paginile revistei ne îndeamnă să ne eliberăm de gândurile negative care ne obosesc mintea și ne risipesc energia, îndreptându-ne atenția către ceea ce ne face bine sufletește.

Revista a fost fondată, într-un mod cu totul aparte, în acceleratul Timișoara–Iași, de trei oameni ai scrisului: Ioan Seni, Mircea Daroși și Ioan Mititean. Trei prieteni adevărați, care așază pe hârtie doar ceea ce simt, ceea ce trăiesc, adică adevăratele lor trăiri de suflet. Prin scrisul lor, cei trei aduc un minunat tribut iubirii de țară, lărgind totodată noțiunea de membru al Astrei și punând în valoare fapte de cultură demne de laudă.

Tehnoredactarea revistei aparține scriitorului Mircea Daroși, care a colaborat cu un colectiv puternic, format din adevărați artiști ai sufletului: Ioan Boțan, Ioan Seni, Dorel Cosma, Ioan Mititean, Lucreția Mititean, Macedon Tofeni, Gabriela Nedelcu Teodorescu, Floarea Morar, Adriana-Narcisa Bârlădean, Ramona Daniela, Maria Frijan, Ioana Lăpușneanu și Ioan Vasiu, alături de Mircea Daroși.

Paginile de început, respectiv 3 și 4, semnate de președintele Astrei, Ioan Boțan, prezintă galeria celor 23 de academicieni năsăudeni, personalități care s-au remarcat atât pe plan local, cât și național, prin cultivarea limbii române, cercetarea istorică, păstrarea și valorificarea documentelor, promovarea literaturii naționale, precum și prin contribuția lor la progresul economic și social al neamului românesc. Paginile 5–8 îi aparțin scriitorului Iuliu-Marius Morariu, care tratează rolul adunărilor generale desfășurate la Năsăud și Bistrița, între anii 1861–1918. Prin aceste importante reuniuni, astriștii din cele două orașe au contribuit la susținerea idealurilor de emancipare națională și culturală, dovedind importanța Astrei în afirmarea valorilor românești.

Adunarea anuală din 21 martie 2026 este prezentată pe larg de președintele onorific Ioan Seni, care o consideră o adevărată adunare astristă model. Aceasta evidențiază buna colaborare dintre Despărțămintele învecinate: Dej, Cluj, Beclean, Târgu-Lăpuș, Șomcuta Mare și Carei, precum și colaborarea cu Despărțăminte de peste Prut. Este o dovadă că, prin apropiere, colaborare și unitate, activitatea astristă poate deveni mai puternică, iar idealurile culturale și naționale pot fi duse mai departe cu mai multă încredere. Convingerea că, atunci când sunt uniți, devin mai puternici se desprinde cu claritate din această frumoasă întâlnire astristă. Paginile 14–24 tratează câteva aspecte din istoria Năsăudului, oferind o adevărată întoarcere în toposul de odinioară, în lumea tradițiilor de acasă, care par să fi avut uneori puterea unor legi nescrise, respectate și transmise din generație în generație.

Vine cu completări Mircea Daroși, prin evocarea personalității scriitorului Liviu Rebreanu, un destin profund marcat de război și literatură. La rândul său, Adriana-Narcisa Bârlădean explorează fundamentele teoretice și manifestările practice ale literaturii documentare, precum și reconstrucția trecutului, în analiza lucrării „Să nu uitați numele lor”, de Simion Stranger. La pagina 26, intervine pr. dr. Ionel Popescu din Timișoara, cu o reflecție asupra iubirii față de Cuvânt, acel Cuvânt care are puterea de a recrea lumea, prin prezentarea „Psalmii miezonoptici” ai poetului Eugen Dorcescu.

În paginile revistei își găsesc locul mai mulți scriitori, alături de cărțile lor, fiecare aducând în fața cititorului o parte din propriul univers sufletesc. Îl întâlnim pe Grigore Avram, „la braț cu epigrama”, iar pe Valeria Bilț, din Târgu-Lăpuș, cu romanul „Blestemat a fi oricare”, un roman al durerii și al destinului implacabil, prezentat de Mircea Daroși. Dorel Cosma scoate în relief personalitatea scriitoarei de pe Fiad, Rodica Fercana, pe care o prezintă ca pe un adevărat cronicar al destinului.

Pagina 37 este dedicată rebrișorencei Dorina Cătarig, autoarea celor 13 cărți prin care răspândește lumina cunoașterii. În aceeași galerie se regăsesc Aurica Someșan, cu volumul „Florile sufletului”, și Grigore Guzu, cu „Valurile vieții”, cărți prezentate de scriitorul Macedon Tofeni, redactorul-șef al revistei scriitorilor năsăudeni „Glasul Armadiei”.

Un loc aparte îl ocupă și Floarea Morar, cu poeziile sale care trezesc respect și admirație și care se ridică la un anumit nivel valoric. Poeta rătăcește printre idei, bucurii și emoții, trecând prin adevărata simfonie a vieții:

„Săraci și goi pășim în lume
Și tot la fel, la cer plecăm,
Rămâne după noi un nume
Și faptele ce le lăsăm.”

Glasul cărților răsună și prin scrierile lui Mircea Daroși, care prezintă volumul „Mozaic cultural”, o carte cu caracter memorialistic, cu numărul 36 din seria „În vârful peniței”, scrisă de Ioan și Lucreția Mititean. La pagina 45, întâlnim cuvinte de aleasă admirație dedicate telceanului prof. col. dr. Vasile Tutula, de pe Valea Telcișorului – Telciu, și vastei sale activități de cercetare istorică, în articolul intitulat „Vocea unei conștiințe”. Despre omenie, respect și prietenie vorbește și articolul dedicat astristei din Iași, ing. prof. dr. Gabriela Nedelcu Teodorescu, intitulat „Haideți pe la noi”, de la pagina 50. La pagina 36, este prezentată astrista Sabina Gălan din Ilva Mare, cu dragostea sa pentru carte și pentru costumul popular, iar la pagina 43, Ramona Daniela semnează articolul „Doar noi”. Tot în paginile revistei, Dorel Cosma aduce în atenția cititorilor personalitatea Virginiei Linul, prin articolul intitulat „Virginia Linul – Artist Emerit al Uniunii Mondiale de Folclor IGF”.

La pagina 91, intervine și de această dată prof. Rus Augustin, cu articolele „Trecând prin viață” și „Numai atunci”. Iar la pagina 96, ne este prezentată „Povestea constructorului de drumuri și poduri Ioan Scurtu de la Dimex 2000”, omul cu un demers creator în domeniul construcțiilor.

La pagina 72, ne întâlnim cu cel care răspândește în mase activitatea Astrei prin intermediul presei, dr. Menuț Maximinian, un om cu adevăratul cult al prieteniei, un formator de spirite și de caractere. La pagina 51, ne încântă versurile elevei Ioana Băbțan, din clasa a XI-a C a Colegiului „G. Coșbuc” din Năsăud, intitulate „Dulce copilărie”:

„Tu, dulce copilărie,
A vieții bijuterie,
Chicote, zâmbete, jucării,
Inocențe și bucurii...”

Detalii despre oamenii care se implică, despre viața astristă și despre faptele demne de admirat sunt redate în paginile revistei cu un profund sentiment al datoriei față de cultura română. Scriu despre acestea Ioana Lăpușneanu, președinta Cercului din Năsăud, Ioan Seni, veteranul astrist, Maria Frijan, Macedon Tofeni, Mircea Daroși și Nechita Bumbu, cel care încheie revista cu evocarea cosașilor de la Vărarea de altădată. Toate aceste contribuții conturează imaginea unei vieți astriste bogate, construită prin implicare, dăruire și o muncă ce aduce satisfacții sufletești.

Revista promovează un umanism activ, propunând cititorilor judecăți de valoare și devenind un simbol al faptelor bune. Pentru toate acestea, adresăm mulțumiri și sincere felicitări redactorului-șef și tuturor colaboratorilor, care au contribuit la realizarea acestei frumoase publicații.

Revista ne place, ne atrage, ne captivează și ne încântă. Prin oamenii pe care îi prezintă, prin cărțile despre care vorbește și prin faptele de cultură pe care le aduce în lumină, „Astra Năsăudeană” își împlinește rostul de a păstra vie dragostea pentru cultură și pentru valorile românești.

   Ioan Mititean