Presa sfârșitului de secol 19

REVISTA ILUSTRATĂ din 1898 Ion Pop Reteganul - George Barițiu – ASTRA – George Coșbuc – Charles Dickens – Ioan Baciu - Jules Verne – Victor Onișor

Numerele 5-6 ale „Revistei ilustrate”, „foaie enciclopedică literară lunară” (an. I, din mai și iunie 1898), ce apărea la Bistrița, proprietar și editor Ioan Baciu, redactor-responsabil Ion Pop Reteganul, se deschid cu poemul „Rugăciune către Isus Christos” („după limba italiană”), semnat cu pseudonimul „Emilian”, urmat de un medalion dedicat lui Simion Bărnuțiu (1803-1864), semnat cu inițialele „G. P.”

            Textul „Arta economiei vieței omenesci” („traducere după un învățat englez”) este semnat de c. d. Florian. După acesta, urmează prezentarea lui George Barițiu (1812-1892), după „Enciclopedia română”, „Transilvania” pro 1893 ș. a.”, semnat de I. P. R.

            Enea Pop Bota traduce schița „Plângerea și mângâierea Evei” de Cornelia de Machern. Textul „Biserici și preoți în America” este semnat cu inițialele „P. P.”

            Ion Pop Reteganul publică textul „ASOCIAȚIUNEA pentru literatura și cultura poporului român” cu „date scoase din Nrul festiv al „Transilvaniei” și din alte numeri al organului Asociațiunei”; în interiorul textului apar pozele lui Andrei Baron de Șaguna, Timoteiu Cipariu, Ioan Popescu, Iacob Bologa, Baron Vasile Pop, Ioan Axente Sever, dar și poezia lui George Coșbuc „Non omnis moriar – La mormântul lui Timoteiu Cipariu”, preluată din „Tribuna” anului 1887.

            Același I. P. R. publică „Originnea lui Ioan Huniade (născut 1386)”, după care urmează „Doina plângătoare” („din povești alese”), semnată cu pseudonimul „Moșul”, din Brașov.

            Cel care semnează cu pseudonimul „Laviniu” publică „Alegerea de Măciucaș” („Traducere liberă din englezeasca după „The Election for beadle” de Charles Dickens”). Pentru „beadle, autorul dă următoarea explicație: „Englezescul „The beadle” ar fi mai corect tradus „imanuător”, care adică împarte sătenilor scrisorile oficioase; la noi e „subprimariul”, în alte părți e „măciucașul” care poartă această slujbă”.

            Lui E. Lungu-Puhallo îi apare „schița originală” „Ea și El”. În continuare, Iulia Bran traduce povestea „Ninfea de apă”.

            De asemenea, Ion Pop Reteganul publică povestea „Petrea Iovului”, iar cel care semnează „Octavian” publică poezia „Nu-i fericire pe pământ”; schița „Impresiune” este semnată cu pseudonimul „Newton”, iar poezia „Exilatul” este iscălită cu „V. Th”.

            Studentului gimnazial din Blaj, Ignațiu Salușinsky, îi apare legenda „Trei stanuri”, auzită în comuna Tur, de lângă Blaj. La rândul său, Teodor Oltean publică poezia „Scrisoare d-nei L…”., iar C. Alba-Iuliana „Narațiunea istorică din lumea artelor”, după E. Braunfels, intitulată „Planuri nimicite”.

            Preotul greco-catolic Ioan Baciu, editorul și proprietarul „Revistei ilustrate”, scrie articolul „Pro Domo”, în care explică, pe larg, cum s-a născut ideea de a tipări o revistă în 2000 de exemplare, avându-l ca redactor-responsabil pe Ion Pop Reteganul. După primele numere, au venit și aprecierile din partea redactorilor de la alte publicații, a unor personalități academice, universitarilor, gazetarilor și a altor intelectuali din toate colțurile Transilvaniei și ale Regatului României. Sunt redate, în continuare, fragmente primite de la „Tribuna”, „Gazeta Transilvaniei”, „Telegraful român”, „Revista Orăștiei”, „Familia”, „Poporul”, „Foaia pentru toți”, „Deșteptarea”. După acestea, urmează o poezie populară intitulată „Țăranii noștri”, încadrată de fotografii: 1. „Pereche tânără din Suciul de Sus, între Lăpuș și Cibleș” și 2. „Români din Șiria, lângă Arad”.

            La rubrica „Bibliografia” este prezentat romanul „Castelul din Carpați” de Jules Verne, în traducerea lui Victor Onișor, cu o prefață de Dr. E. Dăianu, precum și două broșuri de Domețiu Dogariu, „învățător-director la școala capitală din Satul-lung” („Moș Toma Bădiceanu” și „Din viața unui haiduc, Vlad hoțul de la Săcele”), dar și „Viața Sfinților” de Tit Bud.

            La rubrica „Diverse”, citim două necrologuri: 1. „Maria Bogdan, născută Drăgan” și „Nicolae I. Ciurcu”, vestit librar-editor.

            La rubrica „Telefonul Redacțiunii” se răspunde celor 19 corespondenți ce încearcă să se prindă de „coada Pegasului”.

 

                                                                                         Icu Crăciun        

 

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5