Victor Știr: Să nu ne îmbătăm cu apă

Joi, 10/08/2026 - 11:44

View the full image

După multele încercări ale președintelui României, Nicușor Dan, s-a împlinit duminică seara tragerea care se speră a fi cu mai mult noroc decât celelalte pentru scoaterea din pălărie a unui prim-ministru pentru țara noastră.

Luca Niculescu, premierul desemnat, are 55 de ani, este jurnalist de formație, după studii și a lucrat ca diplomat reprezentând România ca ambasador la Paris, Andorra și Monaco. A fost corespondent de presă la Radio France International, la mai multe publicații franceze și românești. A fost ales președinte al grupului ambasadorilor francofonii în Franța organizație care reunește 40 de ambasadori în Franța din statele membre ale asociație și observatoare ale organizației internaționale a francofoniei de la 1 septembrie 2022; a fost numit secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe al României și responsabil cu procesul de aderare a țării la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică unde se spune că a avut o activitate susținută și rezultate frumoase. A obținut și titlul de jurnalistul european al anului din partea Institutului European din România, iar în 2010 a primit Ordinul Meritul Cultural în grad de cavaler acordat de președintele României.

Ce-l recomandă pentru fotoliul de prim-ministru al României? Talentul de vorbitor. L-am urmărit într-un interviu televizat în care aproape o jumătate de oră a ”bătut câmpii cu o incredibilă grație”. Să-l asculți două zile pentru felul cum articula și trecea de la o temă la alta fără a spune ceva din activitatea sa cu folos pentru România. Cu certitudine, primirea în OCDE se datorează hotărârii de la vârful organizației de a ne introduce în ”țarcul” în care vom fi doar prezenți, tot astfel cum primirea în NATO și Uniunea Europeană s-a făcut, probabil, printr-un chibzuit ordin de pe ”acoperișul” lumii pentru ”geșeftul” pe care bogăția țării și poziția strategică le-ar oferi celor două forme de putere, prima militară, iar a doua imperială.

Să nu uităm că numirea ar putea fi pe seama muzicală a elegantei graseieri a lui Luca Niculescu, atât de apreciată de președintele Republicii Franceze, Macron, care ar avea grijă de fericirea noastră începând cu apa pe care o bem.

Cum ar mângâia Guvernul România? Încercând o deblocare a mecanismului economic printr-una, două legi care să pornească măcar producția de energie electrică, de îngrășăminte și turnarea de cratițe pe care le aducem din străinătate după optimizarea de care economia țării a avut parte. Nu se va întâmpla nimic din acestea, ci se va continua căderea în prăpastie a României, la care suntem spectatori indiferenți.

Marea Corporație nu poartă asemenea griji, Parlamentul este de slabă calitate și divizat până la dezinteres de țară-vezi USR și PNL-, iar prim-ministrul Niculescu, dacă ar fi să fie, nu are nici experiența, nici anvergura necesară. Ar putea să recapituleze pentru toată națiunea română concordanța timpurilor în fraza franceză, devenită vagă în memoriile liceenilor de altă dată.

Așa că, să nu ne punem nicio speranță, să nu investim suflet în exercițiile ”logice” ale președintelui savant Nicușor, care călcând constituția lucrează cu ipoteze false și concluziile demonstrației nu pot fi adevăruri. Probabil, de la Paris, președintele Macron a trimis plicul cu viitorul candidat la șefia Guvernului României.

Victor ȘTIR

Comentarii

08/10/26 14:32

Relu

„Un prost aruncă o piatră în apă și zece întelpți se chinuie să o scoată”, spune un vechi proverb românesc. PSD a creat o criză politică prelungită fără să pună nimic în loc. Cârdășia dintre PSD și AUR este mai mult decât evidentă. Un argument incontestabil este moțiunea de cenzură comună PSD-AUR depusă la începutul lunii mai care a dus la căderea guvernului Bolojan din care PSD făcea parte, aruncănd România într-o criză politică prelungită care durează de peste 5 luni cu un guvern interimar. De atunci baronii locali fac presiuni ca PSD să revină la guvernare chiar și alături de AUR împreună cu care ar realiza o majoritate parlamentară de peste 233 de voturi, demonstrată cu ocazia moțiunii de cenzură.
Astfel, vicepreședintele PSD Bogdan Ivan, fostul ministru al Energiei în guvernul Bolojan, confirma că primarii și membrii PSD din țară își doresc o alianță cu AUR.
(Vezi: https://bistriteanul.ro/bogdan-ivan-despre-o-posibila-alianta-cu-aur-dac...)
O altă dovadă a apropierii dintre PSD și AUR este dată de către presedintele Sorin Grindeanu care a declarat că parlamentarii social-democraţi care au semnat pe listele AUR pentru suspendarea din funcţie a preşedintelui Nicuşor Dan nu vor fi sancţionaţi.
(Vezi și: https://tvrinfo.ro/grindeanu-parlamentarii-psd-care-au-semnat-listele-pe...)
Si exemplele ar putea continua.

08/10/26 16:16

Iuliu

„Țara arde și baba se piaptănă”. La desemnarea lui Luca Niculescu pentru funcția de prim-ministru, președintele Nicușor Dan vorbea despre experiența acestuia în derularea procesului de aderare a României la OCDE, ca şi cum aceasta este singura prioritate a țării noastre, în rest avem de toate. Nimic despre reforma administrației centrale și locale, deşi România este singura ţară din Uniunea Europeană care nu a făcut reforma administrativ-teritorială . Noi încă ne conducem după legi comuniste din 1968, adică centralism-socialist, în plin capitalism democratic-european. Ori acest centralism reprezintă o frână în calea dezvoltării economice. Un avantaj ar fi decimentarea reţelelor clientelare construite în perioada de tranziție. Dacă s-ar sparge astfel de strcturi, s-ar crea şansa ca România să renască din punct de vedere administrativ, ca ţară.
Chiar si la atragerea de fonduri europene au existat sincope deoarece România nu a fost in stare sa facă o reforma administrativ- teritoriala compatibilă cu structurile europene. In prezent cele mai multe dintre judete sunt adevărate feude pentru baronii locali. De aceea, trebuie să fie realizată regionalizarea, dar nu formal asa cum o avem acum, cu ADR-uri (Agentii de Dezvoltere Regională) ca organizații nonguvernamentale, ci cu regiuni administrative funcționale, cu personalitate juridică, adică să poți merge direct la Bruxelles să depui proiecte pe bani europeni fără să mai fi nevoit să treci prin ministere la București.
Uniunea Europeană nu recunoaste caracterul de regiune decât dacă ai minimum 800.000 de locuitori, iar in România nici un judet nu indeplineste acest criteriu. Dacă nu ai 800.000 de locuitori nu esti considerat regiune si deci nu poti sa depui direct proiecte pentru accesarea de fonduri europene, nefiind eligibil. Din această cauză România pierde multi bani europeni fiindcă totul depinde de guvernul de la Bucuresti unde lucrurile se miscă foarte greu.
Prin reducerea numărului de judete s-ar reduce automat si numărul de prefecturi si institutii deconcentrate care in prezent sunt răspândite în cele 40 de judete si în municipiul București.
o analiză recentă privind contribuția județelor la produsul intern brut (PIB-ul
României) , demonstrează că din totalul de 41 de județe + municipiul București, un număr de 32 se situează sub pragul de 2% din PIB, iar 10 dintre acestea coboară chiar sub 1%, fiind considerate nule din punct de vedere economic:
(Vezi: https://www.profit.ro/stiri/economie/judete-nule-in-romania-harta-pib-20...)
Aceasta este încă o dovadă că avem o structură economică puternic polarizată la nivel național, ceea ce demonstrează necesitatea reorganizării administrativ-teritoriale a României pe structura regiunilor de dezvoltare. In acest sens există depus la parlament un proiect de reorganizare administrativ-teritorială a României , depus la parlament încă din legislatura trecută :
Vezi: https://www.g4media.ro/wp-content/uploads/2024/10/Proiect-USR-Reorganiza...)
Asadar, reforma administrativ-teritorială este o necesitate si aceasta se poate face printr-o procedură mai simplă fără modificarea constitutiei , printr-o lege organică in care să fie prevăzută comasarea mai multor judete in structuri administative mai mari. Această comasare contribuie la reducerea numărului de judete si păstrarea denumirii de „judet” prevăzută in actuala constitutie. Este modelul Poloniei care a făcut regionalizarea in 1999 prin comasarea celor 49 de voievodate existente (similare cu judetele de la noi) in 16 mari voievodate pentru a corespunde cerintelor Uniunii Europene.
O altă aberaţie este creşterea numărului de unități administrativ-teritoriale (UAT) după revoluţie. Astfel, înainte de 1989 în România erau 2705 comune, 236 oraşe- dintre care 56 municipii şi 40 judeţe + municipiul Bucureşti, cu 6 sectoare şi sectorul agricol Ilfov. In prezent România are 3.228 de unități administrativ-teritoriale (UAT), constând din 2.862 de comune, 216 orașe, 102 municipii, 41 de județe și Primăria Capitalei cu cele șase primării de sector, dintre care doar o pătrime își pot susține cheltuielile cu salariile exclusiv din venituri proprii, fără a lua în considerare si cheltuielile de funcționare.
In acest sens, Curtea de Conturi a României a realizat un audit al performanței prin care a analizat modul de organizare și funcționare a comunelor și orașelor mici din România, în raport cu populația deservită și cu serviciile oferite. Auditul a avut ca obiective evaluarea măsurii în care comunele și orașele mici reușesc să îndeplinească condițiile prevăzute de legislație, să gestioneze resursele avute la dispoziție și să ofere servicii publice în raport cu populația deservită. Perioada supusă auditării a fost 2021-2023, iar acțiunea de audit s-a desfășurat în perioada aprilie-noiembrie 2024.
Potrivit raportului, unul dintre indicatorii cheie prevăzuți de legislație este „numărul de locuitori”, al cărui prag minim pentru constituirea orașelor este 10.000 de locuitori, iar pentru comune pragul este de 1.500 de locuitori. La nivelul anului 2023, 119 orașe nu îndeplineau criteriul demografic de minimum 10.000 de locuitori. Acestea reprezintă mai mult de jumătate (55%) din totalul de 216 orașe. Totodată, un număr de 432 de comune (15% din numărul total de comune) nu îndeplineau criteriul respectiv.
Asadar, chiar si pe legea actuală , reforma administratiei locale ar trebui să înceapă de la comasarea unor comune care nu respectă criteriul numărului de locuitori.
In concluzie, e nevoie de o reformă administrativ-teritorială care să asigure dezvoltarea economico- socială a României pe baze sustenabile.
Chiar dacă pentru functiile alese reforma administrativă nu poate fi făcută decât odată cu alegerile din 2028, nimic nu opreşte reducerea de pe acum a numărului de prefecturi si institutii deconcentrate care in prezent sunt răspândite în cele 40 de judete si în municipiul București, la numai 8 prefecturi unde prefecții sunt numiți de Guvern fiind responsabili pentru conducerea serviciilor publice descentralizate ale ministerelor și altor organe ale administrației publice centrale din cele 8 unități administrativ-teritoriale (Judete) rezultate prin comasare pe structura celor 8 regiuni de dezvoltare. In felul acesta s-ar reduce semnificativ cheltuielile bugetare inutile, rămânând mai mulți bani pentru sănătate, educație, apărare si ordine publică.