Vremuri mari nasc oameni mari

Acestea sunt cuvintele de început a cărţii astriste apărută la Braşov, ca un preambul la Adunarea aniversară ASTRA 150, de la Sibiu, coordonator academicianul Alexandru Surdu, cu lucrări semnate de mai mulţi cărturari astrişti, printre care şi năsăudeanul regretat, Petru Istrate.

Cartea, apărută la Editura Lux Libris, în acest an aniversar 2011, prezintă, ca într-o oglindă viaţa Despărţământului Braşov pe perioada 1870-2011, perioadă în care ASTRA s-a născut, „a pierit” şi a reînviat.

Ca o conştiinţă a unităţii culturale a românilor de pretutindeni, adunaţi într-un singur gând în vederea marelui ideal al Unităţii Naţionale, Asociaţiunea a reprezentat o adevărată academie populară, încurajând, stimulând şi organizând învăţământul, ştiinţa, cultura în genere, literatura şi artele în mod special.

Astra Braşov deţinea, înainte de 1948, clădiri importante, o mare bibliotecă, o tipografie, şi „Gazeta Transilvaniei”, ca organ publicitar, ce a rămas în istorie un adevărat tezaur literar, istoric şi artistic al Transilvaniei. Tradiţional, s-a menţinut şi legătura Astrei din Braşov cu activităţile tradiţionale ale junilor braşoveni ale Liceului „Andrei Şaguna” şi ale clericilor ortodocşi şi greco-catolici care participau cu toţii la celebrele „Serbări” ale Astrei de 1 decembrie, care a devenit astăzi Ziua Naţională a României, şi de 15 mai, aniversarea Adunării din Câmpia Libertăţii, prilej cu care, la Cimitirul din Groaveri, la mormântul lui Andrei Mureşanu, se cânta imnul braşovenilor, „Deşteaptă-te, române”, devenit şi el, astăzi, imnul de stat al României.

Prin sistemul organizatoric, cu despărţăminte, cercuri şi secţiuni, Astra s-a extins în toată Transilvania şi, fără niciun ajutor oficial, prin cotizaţiile şi donaţiile membrilor, a reuşit, în petrecerea anilor, să aibă un bogat patrimoniu, pentru care se duce azi lupta de redobândire a acestuia pe cale juridică.

Întemeietorul Asociaţiunii Andrei Şaguna a înfiinţat, în anul 1850, gimnaziul românesc, care în 1865 a devenit Liceul „Andrei Şaguna”, cel mai prestigios liceu românesc din Transilvania, care a dat ţării 47 de membri ai Academiei Române.

Memoria braşovenilor s-a trezit pentru câteva zile la 15 noiembrie 1987, când pe străzile vechii cetăţi s-a cântat din nou „Deşteaptă-te, române”, după care oraşul a fost şi mai strâns încătuşat, până la eliberarea din decembrie 1989. Se păstrează documente fotografice din acele zile, în care se văd pancarte pe care scria „ASTRA e cu noi”. Şi denumirea veche a uzinei răsculate în 1987 era tot „ASTRA”. Un nume cu mare rezonanţă în sufletul braşovenilor.

Asociaţiunea, cu mijloace adecvate, face legătura între prezent şi trecut, între tineri şi bătrâni, pe fundalul încă viu al unităţii culturale a românilor de pretutindeni, nefiind strict ardelenească, ci o asociaţiune culturală românească, cu antene lungi în toate zilele şi mediile locuite de români, încercând prin metode specifice să lege firul rupt al tradiţiei străbune, în ciuda oricărui scepticism.

Cartea cărturarilor braşoveni este identică cu piatra de la margine de drum pe care cioplitorul a scris: „Spuneţi generaţiilor viitoare că şi noi am dat jertfa supremă pe altarul culturii naţionale”.