Ziua Imnului Naţional, marcată la Bistriţa. Oaspeţi din 13 ţări, alături de bistriţeni

Ziua Imnului Naţional al României a fost sărbătorită, astăzi, în Piaţa Centrală a Bistriţei,  alături de militarii Brigăzii 81 Mecanizată "General GRIGORE BĂLAN",  oficialităţi şi bistriţeni fiind prezente şi ansamblurile folclorice participante la Festivalul Internaţional de Folclor „Nunta Zamfirei” din treisprezece țări.

Ceremonialul a debutat cu  acordarea onorului militar, urmat de o slujbă de  binecuvântare şi rugăciune pentru poporul român.

„În anul Centenarului Marii Uniri, Ziua Imnului Național capătă valențe deosebite, împlinindu-se 170 de ani de la prima intonare a imnului ”Deșteaptă-te, române!” și 20 ani de la instituirea zilei de 29 iulie drept Ziua Imnului Național.  Acesta continuă să fie un manifest, o obligație istorică la unitate și vă îndemn, dragi români bistrițeni, să iubiți România și să luptați să o faceți așa cum v-o doriți!
La mulți ani deci, în unitate și în înțelegere, dragi români bistrițeni!”, a transmis prefectul județului, Ovidiu Victor Frenţ.

Acesta a transmis și mesajul ministrului afacerilor interne, Carmen Dan, cu ocazia acestei zile deosebite și a subliniat că
“Celebrăm așadar, astăzi Ziua Imnului Naţional al României în orașul poetului Andrei Mureșanu, cel care a reușit să pună pe hârtie esența poporului nostru în 11 strofe conținând o emoție care să străbată timpul și care, iată a ajuns până la noi. Apărut în efervescența revoluției din anul 1848, versurile imnului „Deșteaptă-te române!„ au sonoritate și semnificație doar împreună, la fel cum România este puternică doar unită. Și la fel cum patriotismul se simte, nu se explică, versurile imnului nostru trebuie ascultate și fiecare-n parte, să le simtim, să le înțelgem și să continuăm împreună „să dăm dovezi la lume/Că-n aste mâini mai curge un sânge de roman.”

„Noi, bistrițenii, poate că nu suntem mai patrioți doar pentru că poetul Andrei Mureșanu este autorul versurilor, dar cu siguranță suntem mândri de acest lucru și tocmai de aceea, trebuie să onorăm acest simbol al neamului nostru şi să-l facem să răsune de cât mai multe ori”, a mai spus prefectul judeţului.

După alocuțiunea privind simbolistica versurilor, a fost intonat Imnul  Naţional al României, iar apoi a defilat garda de onoare.

         Alături de comandantul Brigăzii 81 Mecanizată „General GRIGORE BĂLAN”, col. Mircea Gologan, la eveniment au participat  prefectul Ovidiu Frenţ, primarul Ovidiu Creţu, vicepreşedintele CJ BN-Vasile Puica, deputatul Adriana Doina Pană, viceprimarul Cristian Niculae, conducătorii instituţiilor judeţene ale Sistemului Naţional de Apărare, Ordine Publică şi Siguranţă Naţională, directori ai instituţiilor deconcentrate, consilieri judeţeni şi locali.

*** 

„Deşteaptă-te, române!” este din 1990 Imnul Naţional al României. Muzica are autor necunoscut, iar versurile şi aranjamentul îi aparţin lui Andrei Mureşanu (1816-1863), poet de factură romantică, ziarist, traducător, un adevărat tribun al epocii marcate de Revoluţia de la 1848.
Poemul „Un răsunet” al lui Andrei Mureşanu, redactat şi publicat în timpul Revoluţiei de la 1848, a fost pus pe note în ziua în care autorul l-a recitat câtorva prieteni braşoveni, fiind cântat pantru prima oară la Braşov, într-o grădină din Şchei, şi nu în data de 29 iulie 1848 la Râmnicu Vâlcea, aşa cum este îndeobşte cunoscut (deşi nu se precizează care era acel cântec patriotic, cântat de cei prezenţi, s-a presupus fără dovezi că era vorba despre acesta).
Anton Pann sau George Ucenescu sunt uneori eronat creditaţi cu muzica imnului, în fapt melodia pe care Andrei Mureşanu a pus versurile sale avea o largă circulaţie în epocă şi nu i se cunoaşte cu certitudine autorul. Era o melodie cântată de obicei pe un text religios, ce purta numele Din sânul maicii mele. George Ucenescu a fost cel care i-a intonat-o, printre altele, la cererea poetului care căuta o melodie potrivită pentru versurile sale.
Începând din 1848, „Deşteaptă-te, române!” a fost un cântec foarte drag românilor, insuflându-le curaj în toate momentele cruciale ale istoriei neamului.
Abia în 1910, fanfara Batalionului 2 Pionieri din Bucureşti, reunită cu fanfara Regimentului „Ştefan cel Mare” din Iaşi au realizat cea dintâi înregistrare instrumentală, iar în acelaşi an, corul „Ion Vidu” din Lugoj a înregistrat pentru prima dată pe disc varianta corală.
Imediat după instaurarea deplinei dictaturi comuniste la 30 decembrie 1947, când regele Mihai I a fost forţat să abdice, „Deşteaptă-te, române!”, ca şi alte marşuri şi cântece patriotice, a fost interzis, intonarea sau fredonarea lor fiind pedepsite cu ani grei de închisoare. Din anii 1970, melodia a putut fi din nou cântată, dar fără versurile originale.
În ziua revoltei de la Braşov din 15 noiembrie 1987, muncitorii de la Uzinele de Autocamioane au început să cânte această melodie, mulţi dintre ei nemaiştiind versurile. Cu toate acestea, melodia a continuat fără întrerupere.
Pe 22 decembrie 1989, în timpul Revoluţiei Anticomuniste, imnul s-a înălţat pe străzi, însoţind uriaşele mase de oameni, risipind frica de moarte şi unind întregul popor în sentimentele nobile ale momentului. Astfel, instituirea sa ca imn naţional a venit de la sine, impunându-se generalizat, fără şovăială, sub formidabila presiune a manifestanţilor, înlocuind imnul comunist „Trei culori”.
Mesajul imnului „Deşteaptă-te, române!” este în acelaşi timp social şi naţional. Social, deoarece impune o permanentă stare de vigilenţă pentru a asigura tranziţia către o lume nouă, iar naţional, întrucât alătură această deşteptare tradiţiei istorice.
Imnul conţine acest sublim „acum ori niciodată”, ce concentrează toate energiile vitale, mobilizând la maximum invocaţia destinului naţional, fiind culmea cea mai înaltă pe care un popor o poate atinge în zborul său către divinitate.
Imnul de stat al României este alcătuit din unsprezece strofe, doar patru dintre ele fiind cântate la ocazii festive.