Ziua Imnului Naţional, sărbătorită în oraşul lui Andrei Mureşanu

Mar, 07/29/2025 - 11:20

Ziua Imnului Național a fost marcată printr-o serie de evenimente, care au avut loc în Piața Centrală, în faţa statuii lui Andrei Mureşanu, care i-a „privit” îngăduitor pe participanţi. Brigada 81 Mecanizată ”General Grigore Bălan”, în colaborare cu Instituția Prefectului Județului Bistrița-Năsăud, Consiliul Județean Bistrița-Năsăud și Primăria municipiului Bistrița au organizat ceremonia publică prilejuită de sărbătorirea acestui eveniment.

Alături de comandantul Brigăzii 81 Mecanizată ”General Grigore Bălan”, colonelul Ciprian Balica, au fost prefectul Teofil Cioarbă, vicepreşedintele Consiliului Judeţean – Daniel Tămaș, primarul municipiului Bistriţa – Gabriel Lazany, subprefectul Stelian Dolha, viceprimarii Ștefania Stere și Sorin Hangan, conducătorii instituțiilor sistemului național de apărare, ordine publică și securitate națională din garnizoana Bistrița, şefii instituţiilor deconcentrate, comandanții unităților militare din garnizoană, cadre militare active, în rezervă și retragere, alături de publicul bistrițean.

Evenimentul a debutat cu acordarea onorului militar pentru persoanele oficiale, urmat de slujba de Te Deum dedicată acestui eveniment, oficiată de protopopul ortodox de Bistrița - părintele Marius Pintican, protopopul greco-catolic de Beclean, Bistrița și Rodna - părintele Cristian Goia, preotul militar al garnizoanei Bistrita - părintele dr. Cristian Ioan Marţian și preotul Sorin Moldovan.

„Născut în vâltoarea Revoluției de la 1848, „Deșteaptă-te, române!” traversează secolele și se oprește, an de an, în ziua de 29 iulie, pentru a ne aminti cine suntem și de ce suntem aici.

Versurile lui Andrei Mureșanu, poet transilvănean cu origini adânc înrădăcinate în acest pământ, și melodia atribuită lui Anton Pann au fost, din 1848 și până astăzi, o chemare constantă la demnitate și solidaritate.

Ziua Imnului Național este o reafirmare a idealurilor care au stat la baza formării statului român modern, precum libertatea, curajul, conștiința națională și unitatea. Fiecare vers păstrează vie amintirea celor care au luptat pentru aceste valori și cheamă la responsabilitate generațiile de azi și de mâine.

„Deșteaptă-te, române!” nu întreabă câți ani ai, nici unde te-ai născut. Îți cere doar să fii treaz, atent, implicat. Versurile lui nu s-au învechit, pentru că încă ne cer ceva: să ne ridicăm, să fim demni, să nu uităm.

29 iulie este un prilej de a ne reaminti că demnitatea unui popor stă nu doar în simbolurile sale, ci și în modul în care acestea sunt onorate prin fapte, atitudine și angajament.

La mulți ani Imnului Național al României! La mulți ani tuturor celor care simt românește și poartă în suflet acest cântec al trezirii!”, a fost mesajul prefectului județului Bistrița-Năsăud, Teofil Cioarba, cu ocazia Zilei Imnului Național

Lângă statuia lui Andrei Mureşanu, autorul poemului „Un răsunet”, vibraţia Imnului Național, cântat de toși participanții, a căpătat o semnificaţie aparte.

Ceremonialul s-a încheiat cu defilarea gărzii de onoare, în acordurile muzicii militare condusă de locotentent Mihai Ciontu.

***

Ziua de 29 iulie a fost desemnată în 1998, de către autorităţile din România, Ziua Imnului Naţional al României – “Deşteaptă-te, române!”, simbol al unităţii Revoluţiei Române de la 1848.

Pe 29 iulie 1848, ,,Deşteaptă-te, române!” a fost cântat pentru prima dată în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea de către revoluţionarii paşoptişti.

Interzis de-a lungul timpului de regimurile totalitare timp de aproape o jumătate de secol, “Deşteaptă-te, române!” a fost ales, imediat după Revoluţia din Decembrie 1989, imnul naţional al României, fiind consacrat prin Constituţia din 1991.

În variantă prescurtată, imnul conţine patru strofe, selectate din cele 11 strofe ale poeziei „Un răsunet” al cărei autor este poetul Andrei Mureşanu, compozitorul părţii muzicale fiind Anton Pann.

Comentarii

29/07/25 14:23

Iuliu

Motto:
“Mureşan scutură lanţul cu-a lui voce ruginită,
Rumpe coarde de aramă cu o mână amorţită,
Cheamă piatra să învie ca şi miticul poet,
Smulge munţilor durerea, brazilor destinul spune,
Şi bogat în sărăcia-i ca un astru el apune,
Preot deşteptării noastre, semnelor vremii profet”
(Mihai Eminescu- Epigonii)

Autorul imnului naţional, poetul Andrei Mureșanu s-a născut în 16 noiembrie 1816, la Bistrița, fapt pentru care orașul îşi revendică statutul de “Oraş al Imnului Naţional”. Numai că după anii de studiu la liceul piariștilor din Bistrița, în 1832 s-a mutat la Academia Greco-Catolică din Blaj unde a studiat filosofia şi apoi teologia.
In anul 1838, Andrei Mureșanu s-a stabilit la Brașov, ca institutor la școala română condusă atunci de George Barițiu, iar după doi ani, în 1840, devine profesor la gimnaziul românesc, calitate în care funcționează până în anul 1849. Aici a început să publice poezii și articole în ”Foaie pentru minte, inimă și literatură”, o revistă românească având caracter cultural, apărută ca supliment al ziarului “Gazeta de Transilvania”. Intre acestea se numără poemul intitulat iniţial ,,RĂSUNET” apărut pentru prima dată în ,,Foaie pentru minte, inimă şi literatură” nr. 25 din 21 iunie 1848, în alfabetul chirilic, specific perioadei respective.
Poemul cunoscut ulterior sub numele “Un răsunet”, a devenit ,,Deşteaptă-te române!” îndată ce i s-a găsit o melodie adecvată.
Pr. dr. Vasile Oltean, fost custode al muzeului primei scoli romanesti din Scheii Brasovului, a demonstrat că dascălul de cântări, profesorul şi cântăreţul George Ucenescu este adevăratul creator al muzicii, după însăşi mărturia sa din epocă: „Sosind furtunosul an 1848, poetul [Andrei Mureşianu] căuta o melodie după care să compună un sonet, care să cânte între amicii ce erau să se adune la grădina parohului pentru o petrecere. Am cântat mai multe cântece de probă, iar sosind la ultimul cânt Din sânul maicii mele, iar că vine poetul [Andrei Mureşeanu], împreună cu patru domni români [N. Bălcescu, I. Brătianu, Gh. Magheru, V. Alecsandri]; […] îmi dete d. Andrei Mureşan poesia făcută […] îi probăm puţine rânduri şi văzând că în tot melosul este o minune potrivit, l-am cântat cu vocea mea tânără şi puternică până la fine […] Din ziua aceea, cântecul Deşteaptă-te, române! s-au făcut cel mai plăcut şi familiar, iar eu eram poftit în toate părţile ca să-l cânt şi să învăţ tinerimea să-l cânte bine şi regulat”.
Deci, compozitorul imnului este G. Ucenescu şi nu Anton Pann (între timp, Ucenescu devine cursantul lui A. Pann la şcoala sa de psaltichie şi tipar psaltic de la Seminarul Mitropoliei, profesorul popularizând cântecul ucenicului său).
Confuzia, care s-a perpetuat până azi între cei doi compozitori vine de la episcopul, apoi mitropolitul Iosif Naniescu.
Asadar, versurile lui Andrei Mureșanu au fost puse pe melodia anonimă a unui vechi imn religios (Din sânul maicii mele), de catre Gheorghe Ucenescu, un tânăr cântăreţ de mare talent, posesor al unui vast repertoriu de melodii laice şi religioase. Acesta a cântat mai multe cântece de probă printre care şi melodia din priceasna „Din sânul maicii mele” pe versurile din ,,Răsunetul” . Astfel ,,Deşteaptă-te române!” a devenit marșul revoluționarilor români din 1848 din Transilvania, fiind numit de Nicolae Bălcesu ”Marseilleza românilor”. Denumit ulterior ”Deșteaptă-te, române !”, poemul – alcătuit din 11 strofe – a devenit, din 1990, imnul de Stat al României, iar la ocaziile festive se interpretează doar strofele 1, 2, 4 și 11.
Ziua imnului naţional al României a fost instituită în anul 1998, prin Legea nr. 99/1998, care prevede că această zi va fi sărbătorită în fiecare an la 29 iulie, dată la care, în anul 1848, ”Deşteaptă-te române!” a fost cântat pentru prima dată oficial, în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea.