Ziua Imnului Naţional. Oaspeţi de peste mări şi ţări în oraşul autorului Imnului României

În Piaţa Centrală a municipiului Bistriţa, a fost sărbătorită Ziua Imnului Naţional al României. Alături de Drapelul Naţional, Imnul Naţional este simbolul suveranităţii poporului, al independenţei ţării, al unităţii şi entităţii naţionale.
Cu acest prilej, Instituţia Prefectului Judeţului Bistriţa-Năsăud, Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud, Primăria Municipiului Bistriţa, în colaborare cu Brigada 81 Mecanizată „General GRIGORE BĂLAN” au organizat ceremonia publică prilejuită de sărbătorirea acestui eveniment.
Ambasadorul României în Republica Socialistă Vietnam, Excelenţa Sa, domnul Valeriu Arteni ne-a onorat cu prezenţa, dând astfel curs invitaţiei autorităţilor publice locale.
La activitate au participat prefectul judeţului Bistriţa-Năsăud - domnul Ovidiu - Victor Frenţ, vicepreşedintele Cosiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud, domnul Vasile Puica, primarul municipiului Bistriţa, domnul Ovidiu Teodor Creţu, comandantul Brigăzii 81 Mecanizată „General GRIGORE BĂLAN”, colonel Iulian Berdilă, parlamentari, conducătorii instituţiilor judeţene ale Sistemului Naţional de Apărare, Ordine Publică şi Siguranţă Naţională, militari din garnizoana Bistriţa, directorul Centrului Cultural Municipal Bistriţa, domnul profesor dr. Dorel Cosma, alături de reprezentanţii ansamblurilor folclorice participante la Festivalul Internaţional de Folclor „Nunta Zamfirei” şi locuitori ai municipiului Bistriţa.
Evenimentul a debutat la ora 09.00 cu acordarea onorului militar persoanlor oficiale, oficierea serviciului religios, prezentarea semnificaţiei versurilor Imnului Naţional al României, ulterior, prefectul judeţului Bistriţa-Năsăud adresâdu-se celor prezenţi printr-o alocuţiune care a marcat însemnătatea acestei zile.
A fost interpretat vocal Imnul Naţional al României, activtatea încheindu-se cu defilarea gărzii de onoare în aplauzele celor prezenţi.
***
„Deşteaptă-te, române!” este din 1990 Imnul Naţional al României. Muzica are autor necunoscut, iar versurile şi aranjamentul îi aparţin lui Andrei Mureşanu (1816-1863), poet de factură romantică, ziarist, traducător, un adevărat tribun al epocii marcate de Revoluţia de la 1848.
Poemul „Un răsunet” al lui Andrei Mureşanu, redactat şi publicat în timpul Revoluţiei de la 1848, a fost pus pe note în ziua în care autorul l-a recitat câtorva prieteni braşoveni, fiind cântat pantru prima oară la Braşov, într-o grădină din Şchei, şi nu în data de 29 iulie 1848 la Râmnicu Vâlcea, aşa cum este îndeobşte cunoscut (deşi nu se precizează care era acel cântec patriotic, cântat de cei prezenţi, s-a presupus fără dovezi că era vorba despre acesta).
Anton Pann sau George Ucenescu sunt uneori eronat creditaţi cu muzica imnului, în fapt melodia pe care Andrei Mureşanu a pus versurile sale avea o largă circulaţie în epocă şi nu i se cunoaşte cu certitudine autorul. Era o melodie cântată de obicei pe un text religios, ce purta numele Din sânul maicii mele. George Ucenescu a fost cel care i-a intonat-o, printre altele, la cererea poetului care căuta o melodie potrivită pentru versurile sale.
Începând din 1848, „Deşteaptă-te, române!” a fost un cântec foarte drag românilor, insuflându-le curaj în toate momentele cruciale ale istoriei neamului.
Abia în 1910, fanfara Batalionului 2 Pionieri din Bucureşti, reunită cu fanfara Regimentului „Ştefan cel Mare” din Iaşi au realizat cea dintâi înregistrare instrumentală, iar în acelaşi an, corul „Ion Vidu” din Lugoj a înregistrat pentru prima dată pe disc varianta corală.
Imediat după instaurarea deplinei dictaturi comuniste la 30 decembrie 1947, când regele Mihai I a fost forţat să abdice, „Deşteaptă-te, române!”, ca şi alte marşuri şi cântece patriotice, a fost interzis, intonarea sau fredonarea lor fiind pedepsite cu ani grei de închisoare. Din anii 1970, melodia a putut fi din nou cântată, dar fără versurile originale.
În ziua revoltei de la Braşov din 15 noiembrie 1987, muncitorii de la Uzinele de Autocamioane au început să cânte această melodie, mulţi dintre ei nemaiştiind versurile. Cu toate acestea, melodia a continuat fără întrerupere.
Pe 22 decembrie 1989, în timpul Revoluţiei Anticomuniste, imnul s-a înălţat pe străzi, însoţind uriaşele mase de oameni, risipind frica de moarte şi unind întregul popor în sentimentele nobile ale momentului. Astfel, instituirea sa ca imn naţional a venit de la sine, impunându-se generalizat, fără şovăială, sub formidabila presiune a manifestanţilor, înlocuind imnul comunist „Trei culori”.
Mesajul imnului „Deşteaptă-te, române!” este în acelaşi timp social şi naţional. Social, deoarece impune o permanentă stare de vigilenţă pentru a asigura tranziţia către o lume nouă, iar naţional, întrucât alătură această deşteptare tradiţiei istorice.
Imnul conţine acest sublim „acum ori niciodată”, ce concentrează toate energiile vitale, mobilizând la maximum invocaţia destinului naţional, fiind culmea cea mai înaltă pe care un popor o poate atinge în zborul său către divinitate.
Imnul de stat al României este alcătuit din unsprezece strofe, doar patru dintre ele fiind cântate la ocazii festive.

Text: Locotenent colonel Cristian MARIŞ
Foto: Caporal Robert POP