Când Arta adună prieteni

Luni seara, după Imago Mundi. Ne mutăm în Old House. Bistriţa Studfest. Eroi principali – băieţii de la Arta. Cei mai mulţi îi ştim, de multă vreme, tare demult…folk, mai nou, X Factor.

Arta înseamnă în primul rând prietenie. Înseamnă multe încercări. Oameni pentru care o seară de cântat într-un pub, într-o cafenea, e salvarea din frustrarea cotidiană.

Nu o fi Arta cel mai bun grup, cel mai talentat, cel mai şi cel mai…dar în momentul în care îşi cântă muzica, trăiesc prin fiecare gest, încât te ajută şi pe tine simplu spectator să ai o seară bună.

A fost o mini-seară faină. Şi acum am în cap…ploaia.

,,Ploaia-mi cade în suflet/ Ploaia mă apasă/Ploaia plouă rar/ Ploaia-mi plouă în casă/ Plouă, mă apasă”…nah, nah…Şi vorba solistului vocal: ,,Încă o dată…”