Locuitorii judeţului nostru au un respect deosebit faţă de actul cultural

-Domnule prof. Nicolae Gălăţean, în primul rând vă felicităm pentru planul managerial cu care aţi câştigat încrederea celor care v-au dat girul de a continua proiectele măreţe pe care le aveţi în domeniul Culturii. Pentru cititori v-am ruga să faceţi o succintă analiză socioculturală a mediului în care îşi desfăşoară activitatea Centrul Judeţean pentru Cultură şi propuneri privind evoluţia acesteia în sistemul instituţional existent.

-Centrul Judeţean pentru Cultură Bistriţa-Năsăud îşi desfăşoară activitatea într-un judeţ cu un specific aparte, oarecum anacronic în condiţiile socio-economice actuale ale Comunităţii Europene din care facem parte în sensul că aici cultura populară, tradiţiile şi obiceiurile, portul naţional au încă o pondere foarte importantă în viaţa cotidiană a cetăţeanului. Am putea spune un judeţ rural dar nu rămas în urma timpului. La nivelul judeţului aşezămintele culturale din oraşe, cu excepţia municipiului Bistriţa, sunt într-o stare de nefuncţionalitate parţială sau totală, în imposibilitatea de a-şi îndeplini funcţiile culturale şi artistice statutare. Şi municipiul Bistriţa suferă din cauza lipsei unor săli adecvate de concerte şi spectacole. Din acest punct de vedere al sălilor de spectacole din oraşe judeţul este pe ultimul loc. Cu totul alta este situaţia căminelor culturale din judeţ care în proporţie de 90% se prezintă într-o stare excepţională, oferind condiţii optime pentru desfăşurarea oricărui gen de activităţi culturale. Din punct de vedere al altor spaţii cu destinaţii cultural artistice, situaţia este nefavorabilă, în sensul că nu există decât trei spaţii amenajate special pentru expoziţii de artă: două la Bistriţa şi unul în Beclean. Nu există decât în foarte puţine comune directori de cămine culturale cu funcţie întreagă conform legii. Unele Primării au referenţi culturali, altele – majoritatea – un fel de responsabil cu inventarul căminului cultural. Personalul de specialitate care instruieşte formaţiile artistice este de bună calitate, profesionist, şi-au completat cunoştinţele în domeniu prin cursurile organizate de Centrul Judeţean pentru Cultură. În domeniul meşteşugurilor s-a pierdut olăritul, prelucrarea fierului şi se menţine, dar la un nivel inferior ca şi număr de meşteşugari cioplitul în lemn, curelăria, cojocăria, artizanatul. Se menţine la parametri superiori cusăturile artistice tradiţionale şi confecţionarea de costume populare, pălării şi pene de păun. Specificul acestei comunităţi urbano-rurale din judeţul Bistriţa-Năsăud este respectul şi preţuirea manifestate faţă de cultura populară în general cu predilecţie pentru portul popular care este îmbrăcat în zilele de sărbătoare dar pe care îl mai întâlnim – în special la populaţia vârstei a III-a – purtat tot timpul; cântecul popular care începe să aibă un caracter de masă prin numărul foarte mare de interpreţi dar şi a auditoriului, dansul popular care se joacă – chiar dacă nu în costum naţional – la diferite ocazii festive (nunţi, botezuri, mese comune etc.). Dansul popular cunoaşte o răspândire deosebită în rândul copiilor şcolari dar şi a tinerilor căsătoriţi. Elementul lipsă din acest ansamblu de manifestări cultural-artistice tradiţionale este taraful. Instrumentiştii tradiţionali – vioară, brace, contrabas – sunt tot mai puţini iar în urma lor nu vine nimeni. Au apărut în schimb un alt gen de formaţii formate din suflători – în special saxofon şi acordeon sau orgă electronică. E greu de spus care va fi evoluţia viitoare a formaţiilor instrumentale de muzică tradiţională. De reţinut faptul că încă în judeţul Bistriţa-Năsăud se mai păstrează legătura ancestrală dintre Biserică şi cultura naţională populară. Principalele sărbători religioase sunt însoţite de obiceiuri şi tradiţii străvechi: nunta, botezul, Sânzâienele, Naşterea Domnului, Înălţarea Domnului, Rusaliile, Învierea, Sf. Gheorghe, Sf. Nicolae, la care se adaugă sărbătorirea Hramurilor. Legătura se manifestă şi invers – la manifestările folclorice şi de alt gen, tradiţionale biserica este prezentă prin slujba religioasă de început ca o sfinţire şi binecuvântare aduse actului cultural. În multe localităţi din Bistriţa-Năsăud Biserica s-a transformat pentru anumite momente în sală de concerte pentru muzica corală, muzica cultă, muzica sacră. În ultima perioadă au apărut tot mai multe formaţii corale bisericeşti unele dintre acestea abordând şi un repertoriu laic pe care îl integrăm în spectacole artistice. Excelează grupul coral „Osana” al Protopopiatului Ortodox Bistriţa. Un număr foarte mare de Asociaţii, Fundaţii şi I.M.M.-uri cu profil cultural îşi desfăşoară activitatea în judeţ. Să remarcăm Fundaţiile şi Asociaţiile: „Nunta Zamfirei”, „Balada”, „Bistriţa Medievală”, „Societatea de Concerte”, „Ginta latină”, „ASTRA”, „România din inima mea”, „Uniunea Artiştilor Plastici – filiala Bistriţa”, „Doina Someşană”, „Someşana” etc. toate aducându-şi contribuţia într-o măsură mai mare sau mai mică la îmbogăţirea peisajului cultural local. Un rol foarte important în activitatea de promovare culturală îl ocupă cele două licee de profil – Liceul de Muzică „Tudor Jarda” şi Liceul de Arte „Corneliu Baba”. Atât cadrele didactice cât şi elevii de la aceste instituţii sunt cuprinşi în fenomenul cultural al judeţului, atât în actul artistic propriu-zis, cât şi în activitatea de instruire şi perfecţionare a cadrelor din cultură. Se simte în judeţ un puternic reviriment în domeniul literaturii. Pe lângă vechile şi tradiţionalele cenacluri literare – „Saeculum” Beclean, cele de la Năsăud, Sângeorz-Băi şi Prundu Bârgăului sau „George Coşbuc” Bistriţa – care sunt în activitate şi acum, au apărut Asociaţia Scriitorilor Bistriţeni şi Societatea Scriitorilor din Bistriţa-Năsăud aflată sub egida Centrului Judeţean pentru Cultură. Un număr destul de mare de scriitori fac parte din Uniunea Scriitorilor din România. Legat de acest domeniu merită semnalat un număr foarte mare de monografii ale diferitelor localităţi până în momentul de faţă existând aproximativ 60 de asemenea lucrări. În sfera de activitate culturală consider că trebuie să intre şi monumentele de război sau cu altă destinaţie. În acest sector găsim o situaţie destul de delicată în sensul că există monumete vechi care au un design corespunzător şi o destinaţie precis conturată şi monumente care s-au realizat în ultimul timp şi care nu corespund din punct de vedere estetic, nu sunt subordonate destinaţiei şi suferă din punct de vedere al locului de amplasare. La efortul financiar făcut în judeţ pentru realizarea activităţilor culturale rolul Centrului Judeţean pentru Cultură – ca şi instituţie specializată a Consiliului Judeţean este hotărâtor. În acest context trebuie să evidenţiem şi contribuţia Orchestrei Profesioniste „Dor Românesc” care anual susţine în jur de 40 – 50 de spectacole gratuit.

-Putem face o scurtă analiză a activităţii profesionale a instituţiei şi propuneri privind îmbunătăţirea acesteia.

- Programul anual de activitate este conceput pe ideea atingerii unui număr cât mai mare de domenii culturale şi artistice pentru un public cât mai diversificat şi se bazează în general pe colaborarea cu primării, şcoli, biserică, ansambluri artistice, armată, societăţi şi fundaţii culturale etc. Esenţa tuturor activităţilor cuprinse în Programul de activitate este satisfacerea nevoilor culturale şi promovarea culturii. Manifestările din judeţ le putem împărţi în: festivaluri tradiţionale – care s-au desfăşurat la: Silivaşu de Câmpie, Urmeniş, Ţagu, Milaş, Chiochiş, Viţa, Lechinţa, Teaca, Şieu, Monor, Budacu de Sus, Orheiu Bistriţei, Valea Bârgăului (Alaiul Nunţilor de pe Bârgău), Prundu Bârgăului, Josenii Bârgăului, Ilva Mare, Leşu, Sângeorz-Băi, Feldu, Năsăud, Telciu, Miceştii de Câmpie, Spermezeu, Târlişua, Beclean, Ciceu Giurgeşti, Ciceu Mihăieşti, Căianu Mic, Zagra, Runcu Salvei. Acest gen de manifestare s-a desfăşurat în aer liber sub forma unei serbări câmpeneşti cu spectacole de 4 – 6 ore la care au participat de la 5 – 6 formaţii la 18 – 20 de formaţii, cu un număr de artisti de la 250 la 2.500 (Silivaşu de Câmpie, Şieu, Orhei). Cei care au beneficiat de aceste spectacolr artistice de o ţinută deosebită – chiar dacă nu s-a declarat public, în fond era un concurs între formaţii – s-au cifrat la un număr minim de 1.000 de persoane (Runc) şi 6 – 7.000 de persoane (Silivaşu de Câmpie, Şieu, Orhei, Valea Bârgăului). Apoi spectacole artistice model cu caracter mixt folcloric, literar – muzical, muzică cultă, dans clasic – care au fost gândite ca şi experiment privind asimilarea şi acceptarea acestui gen de un public rural şi semiurban la Prundu Bârgăului, Josenii Bârgăului, Budacu de Jos, Şieu, Milaş, Sângeorz-Băi, Ilva Mare, Poiana Ilvei, Măgura Ilvei, Bistriţa Bârgăului, Coşbuc, Telciu, Nuşeni. Acest experiment şi gen de spectacol s-a bucurat de o reuşită deplină rămânând să fie extins. Spectacolul folcloric a ajuns şi în localităţi foarte rar frecventate de formaţii artistice şi aşezate în locuri mai greu accesibile. Spectacolele au fost susţinute în special de Orchestra Profesionistă „Dor Românesc” în colaborare cu formaţii săteşti la: Agrieş, Agrieşel, Delureni, Visuia, Borleasa, Breaza, Budeşti Fânaţe, Lunca Ilvei, Dipşa, Tonciu, Ţigău, Şirioara, Ruştior, Sebiş, Dumbrăvioara, Arşiţa, Dumbrăviţa-Diug, Suplai, Strâmba, Tureac, Chiraleş. Spectacole – concurs de muzică populară – „Zestra satului” – pe categorii de vârstă din doi în doi ani cu 8 – 11 centre de preselecţie în judeţ şi cu fază finală la Bistriţa; „La poale de Ţibleş” – Târlişua – pentru rapsozi populari; „Pană de Păun” şi „Valeria Peter Predescu, simpozioane, colocvii, conferinţe. Un loc important îl ocupă organizarea „Conferinţelor Centrului” cu desfăşurare lunară pe difetite teme şi cu lectori – personalităţi culturale de prim rang – prof. univ. Ovidiu Bojor, Dan Puric, acad. Camil Mureşan, acad. Nicolae Breban etc.. toate sunt în atenţia noastră. În anul 2009 Centrul Judeţean pentru Cultură a reuşit să deschidă o simeză pe Pietonalul „Liviu Rebreanu” Bistriţa unde se desfăşoară o activitate expoziţională continuă în special artă plastică dar şi fotografie şi în viitor carte. S-a organizat „Festivalul interetnic” – de nivel naţional cuprinzând: expoziţie de carte, de artă culinară, de artă populară, un Târg al olarilor şi spectacole artistice, pe parcursul a două zile cu participarea unui public de aproximativ 10 – 12.000 de persoane. Centrul Judeţean pentru Cultură în colaborare cu U.A.P. filiala Bistriţa organizează o viaţă expoziţională permanentă la Galeriile de Artă unde expun numai artişti profesionişti. În ţară, prin iniţiativa şi grija C.J.C. judeţul Bistriţa-Năsăud a fost prezent cu formaţii şi interpreţi de mare valoare, cu un repertoriu autentic şi cu o conduită morală ireproşabilă. Cultura ţinutului Bistriţa-Năsăud a fost prezentă la manifestări de amploare naţională din Bucureşti, Cluj-Napoca, Turda, Tg. Mureş, Ungheni, Topliţa, Sibiu, Alba Iulia, Satu Mare, Baia Mare, Prislop, Suceava, Rădăuţi, Fălticeni, Iaşi, Botoşani, Vişeu, Vaslui, Tg. Neamţ, Piatra Neamţ, Bacău, Galaţi, Tulcea, Constanţa, Mangalia, Mamaia, Alexandria, Tg. Jiu, Drobeta Turnu Severin, Craiova, Râmnicu Vâlcea, Slatina, Scorniceşti, Caracal, Deva, Lugoj, Braşov, Luduş, Câmpulung Moldovenesc, Dej, Roman, Sighetu Marmaţiei, Vatra Dornei şi la Mănăstirile Nicula, Izvorul Mureşului, Bistriţa – Vâlcea, Dragomirna, Sâmbăta de Sus, Horezu – Vâlcea, Sf. Ioan cel Nou – Suceava. Numărul activităţilor cultural-artistice organizate de către Centrul Judeţean pentru Cultură în colaborare cu alţi factori a fost în anul 2009 de 253. Prognozez pentru anul 2010 un număr de 187 de activităţi, iar pentru anii 2011 – 2013 un număr mediu de 200 acţiuni anuale. Ansamblul Profesionist „Dor Românesc” a realizat în anul 2008 un număr de 46 spectacole, în anul 2009 un număr de 71 spectacole, iar pentru anii 2010 – 2013 prognozez o medie de 50 – 55 spectacole anual.

-Cum este văzut de cetăţeni CJC?

-În momentul de faţă Centrul Judeţean pentru Cultură este perceput ca instituţie judeţeană de coordonare culturală care realizează în teritoriu politica culturală a Consiliului Judeţean. S-a probat în toate activităţile Centrului Judeţean pentru Cultură capacitatea intelectuală, organizatorică, logistică de a duce la bun sfârşit cele mai complexe şi dificile acţiuni. Toate căminele culturale, primăriile, formaţiile artistice şi interpreţii se îndreaptă spre Centrul Judeţean pentru Cultură ca spre o instituţie care poate să le rezolve situaţiile dificile şi să-i ajute în reuşita activităţii culturale. Centrul Judeţean pentru Cultură a confirmat deschiderea deosebită pe care o are spre abordarea oricărui domeniu de activitate din sfera culturală şi nu numai. S-a impus prin profesionalismul colectivului de specialişti, prin conduita morală a acestora şi prin dorinţa de a face şi de a rezolva problemele.

-Dacă am face o analiză a organizării instituţiei, cum ar arăta?

-Centrul Judeţean pentru Cultură a luat fiinţă prin Hotărârea Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud din nr. 20/ 28 martie 2002 sub forma Centrului Judeţean pentru Cultură Populară cuprinzând Centrul pentru Conservare şi Promovare a Culturii Populare, Şcoala de Arte şi Orchestra Profesionistă. Amplificându-se activitatea şi apărând cerinţa ca Centrul să sprijine şi alte sectoare de activitate din 2004 Centrul şi-a schimbat denumirea devenind Centrul Judeţean pentru Cultură şi şi-a mărit aria de cuprindere cu sectoarele: literatură, arte plastice, foto, muzică cultă şi corală. Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud, prin activitatea Centrului Judeţean pentru Cultură din Bistriţa-Năsăud, asigură: conservarea tezaurului cultural al judeţului, promovarea fenomenului cultural ca act de civilizaţie şi educaţie, depistarea şi promovarea valorilor autentice de cultură, asigurarea serviciilor cultural-artistice pentru toate categoriile socio-profesionale de populaţie, de vârstă şi etnie, susţinerea şi întreţinerea unei activităţi cultural-artistice de permanenţă şi cu extindere pe aria întregului judeţ. Prin Serviciul pregătire şi perfecţionare artistică „Şcoala de Arte şi Meserii” se realizează perfecţionarea cadrelor de execuţie din cadrul sistemului cultural – instructori, dansatori, instrumentişti, directori de cămine culturale şi în al doilea rând se răspunde cerinţelor individuale ale cetăţenilor din judeţul Bistriţa-Năsăud de satisfacere a unor hobby-uri cultural-artistice contra unei taxe de şcolarizare. Serviciul promovare cultural-muzicală şi spectacol folcloric „Dor Românesc” are în componenţă Orchestra Profesionistă „Dor Românesc”cu un număr de 27 de angajaţi instrumentişti şi solişti vocali, este o formaţie de spectacol dar şi o formaţie metodică de instruire şi perfecţionare a instrumentiştilor, soliştilor vocali şi de prezentare metodică a formelor de spectacol artistic în domeniul folclorului.

-Ne puteţi spune câteva din obiectivele de investiţii propuse spre realizare în perioada 2010 – 2013?

-Realizarea clădirii multifuncţionale din curtea instituţiei, dotarea cu un mijloc de transport pentru artişti amatori şi profesionişti cu 25 – 30 de locuri, confecţionarea unui set de costume frac pentru Orchestra Profesionistă, şi a 6 – 8 costume frac pentru muzica cultă (tenori, baritori, instrumentişti), a unui set de costume româneşti de Sălăuţa autentice, pentru 12 perechi de dansatori, a unui set de costume săseşti specifice zonei, pentru refacerea patrimoniului costumelor tradiţionale ale saşilor bistriţeni pentru 10 perechi, şi a unui set de costume maghiare din zona Sărata, Matei sau Viţa pentru 10 perechi. Tot la dotări amintim şi studioul de înregistrare.

-Care sunt strategia, programele şi planul de acţiune pentru îndeplinirea misiunii specifice a instituţiei ?

-În cadrul strategiei manageriale a Centrului Judeţean pentru Cultură în perioada 2010 – 2013 rolul principal îl va avea asigurarea unei vieţi culturale permanente la nivelul cerinţelor social – economice şi spirituale ale societăţii româneşti în momentul actual. Centrul Judeţean pentru Cultură în perioada 2010 – 2013 trebuie să urmărească realizarea unor obiective specifice şi de performanţă, anume: ridicarea nivelului de cultură al oamenilor de pe aceste meleaguri, oferirea de produse şi servicii culturale diverse pentru satisfacerea nevoilor culturale comunitare, în scopul creşterii gradului de acces şi de participare a cetăţenilor la viaţa culturală; sprijinirea tinerilor cercetători şi artişti valoroşi în afirmarea lor; colaborarea cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării, cu fundaţii, universităţi române şi străine, în vederea cunoaşterii şi afirmării valorilor culturii şi civilizaţiei româneşti; asigurarea băncii de date şi valori a culturii populare din judeţ şi coordonarea, perfecţionarea ştiinţifică şi metodologică a activităţii şi creaţiei artistice; cercetarea şi evaluarea realităţii fenomenului culturii populare, a tradiţiei şi creaţiei populare specifice fiecărei zone etnoculturale; editarea de carte, reviste şi publicaţii de specialitate; derularea de proiecte cu finanţare externă din domeniul cultural, asociindu-se, în funcţie de necesitate cu alte persoane fizice sau juridice române sau străine; realizarea, întreţinerea şi difuzarea pe Internet a bazei de date culturale pentru vizitatori, instituţii publice de artă şi cultură locale, naţionale şi internaţionale; organizarea de cursuri de perfecţionare şi formare în meserii artistice rare (arta conservării şi restaurării monumentelor, artizanat – programe de educaţie menite să contribuie la ridicarea nivelului de cunoştinţe teoretice şi practice ale tinerilor, dar şi al conducătorilor de cămine culturale, case de cultură, alte instituţii de artă şi cultură), organizarea de tabere culturale în domeniul artelor plastice şi foto, literatură cultură populară; editarea, comercializarea şi distribuirea de lucrări de specialitate cu caracter informativ din domeniul culturii, pe suport scris, audio-video şi soft (reviste, broşuri, ghiduri, albume, hărţi, cataloage, casete audio, filme documentare şi promoţionale), alte materiale informative; prestarea de servicii de publicitate şi informare (pe suport audio-video, electronic, scris) pentru instituţii publice (Consiliul Judeţean, Camera de Comerţ şi Industrie, consiliile locale, cămine culturale, muzee, biblioteci) şi agenţi economici (agenţii de turism, structuri de cazare, firme de transport, bănci, agenţuu de asigurări etc.). de asemenea oferirea de servicii de asistenţă şi consultanţă de specialitate în domeniul cultural (editări, tipăriri, drepturi de autor, contracte de sponsorizare, donaţii), turistic şi al alimentaţie publice pentru respectarea actelor normative în vigoare; iniţierea de acţiuni de animare a localităţilor şi judeţului prin spectacole, concerte, cenacluri, expoziţii, târguri, manifestări cultural-religioase, concursuri pe meserii tradiţionale în colaborare cu instituţii publice, culte, asociaţii familiale, societăţi de artă şi spectacol, instituţii profesionale, asociaţii, fundaţii şi organizaţii non-guvernamentale din domeniul turistic şi cultural; organizarea de schimburi în domeniul cultural, constând în colaborări active cu centre similare din ţară şi străinătate, cu asociaţii, ligi, fundaţii şi alte asemenea lor; organizarea activităţii instructiv-educative prin cursuri de specialitate teoretice şi practice, cu predare individuală şi colectivă, în domeniile: muzicii, teatrului, literaturii, coregrafiei, artei plastice şi artei populare; iniţierea de programe pentru promovarea turismului cultural de interes local, sprijinirea şi afirmarea creatorilor şi interpreţilor tradiţiei şi creaţiei populare autentice, a scriitorilor, plasticienilor, compozitorilor, muzicienilor; revitalizarea şi promovarea meseriilor şi îndeletnicirilor tradiţionale şi susţinerea celor care le practică; stimularea creativităţii şi talentului; organizarea de proiecte şi programe privind educaţia permanentă, petrecerea timpului liber, pentru valorificarea obiceiurilor tradiţionale din comunitatea respectivă; marcarea prin mijloace cultural-artistice a celor mai importante aniversări şi evenimente din istoria şi cultura naţională şi internaţională; organizarea de programe de revitalizare şi învăţare a meseriilor tradiţionale: olărit, cusut, ţesut, împletituri, cioplituri-sculpturi în lemn, os, corn, piatră etc.; asigurarea, cu mijloacele din dotare, a transportului artiştilor amatori din judeţ, a artiştilor plastici, scriitorilor, meşteşugarilor, a formaţiei profesioniste “Dor Românesc” şi a activului cultural din judeţul Bistriţa-Năsăud şi din ţară care participă la pregătirea şi desfăşurarea diverselor manifestări culturale. Centrul Judeţean pentru Cultură Bistriţa-Năsăud are rolul de salvgardare a culturii tradiţionale prin culegerea, cercetarea, transmiterea si promovarea faptelor de cultură tradiţională din patrimoniul cultural imaterial al judeţului Bistriţa-Năsăud şi de coordonare şi îndrumare din punct de vedere metodologic a activităţii aşezămintelor culturale din judeţ şi a promovării valorilor culturale din domeniul literaturii, muzicii, artelor plastice, spectacolului artistic. În domeniul culturii populare între 2010 – 2013 se va termina perioada de depistare şi clasificare a tezaurului etnofolcloric al judeţului Bistriţa Năsăud, se va întocmi o situaţie reală asupra întregului judeţ cu studiile şi cercetările efectuate de-a lungul timpului de către Institutul Naţional de Etnologie şi Folclor, Academia Română, Casa Centrală a Creaţiei, persoane private. Se vor edita culegeri de studii şi comunicări – rezultat al activităţii de cercetare desfăşurată de specialiştii Centrului Judeţean pentru Cultură. Se va edita o enciclopedie culturală cuprinzând principalele elemente de cultură materială şi imaterială, şcolară şi religioasă a tuturor localităţilor din judeţul Bistriţa – Năsăud. În 2011 se va realiza un album cuprinzând cele mai reprezentative construcţii care fac parte din patrimoniul local şi unele din cel naţional – existente în judeţul Bistriţa – Năsăud (case, şcoli, biserici, poduri, anexe gospodăreşti şi conace, fântâni, troiţe etc.). În domeniul muzicii populare vocale şi instrumentale: în 2010 se va încheia activitatea de înregistrare pe suport electronic a repertoriului soliştilor vocali şi instrumentişti, formaţii instrumentale cu valoare de patrimoniu şi se va realiza un CD cuprinzând repertoriul muzical tradiţional al judeţului Bistriţa Năsăud, se va finaliza activitatea de selecţionare a soliştilor vocali şi instrumentişti cu valoare din judeţ care în 2010 – 2011 vor fi pregătiţi pentru performanţă muzicală în cadrul Şcolii de Artă şi promoţii în viaţa artistică prin Orchestra Profesionistă “Dor Românesc”, cu Orchestra Profesionistă şi soliştii săi se vor realiza o suită de CD-uri care să pună în evidenţă valoarea şi repertoriul autentic al orchestrei, instrumentişti vocali şi a fiecărui instrumentist vocal profesionist. În domeniul dansului popular: finalizarea activităţii de culegere, clasificare zonală şi editarea unei lucrări reprezentative cu dansuri populare din judeţul Bistriţa – Năsăud sub coordonarea coregrafului Ioan Simionca, finalizarea activităţii de reînfiinţare a formaţilor de dansuri populare reprezentative şi pe generaţii în aproape toate localităţile din judeţ, înscrierea la OSIM a dansului tradiţional de pe Someş şi de pe Şieu. Până la sfârşitul anului 2010 Centrul Judeţean pentru Cultură va dezvolta grupul „Pro Opera” – care a fost compus numai din solişti vocali – prin adăugarea unor micro formaţii de muzică cultă instrumentală. Începând cu luna mai „Pro Opera” va prezenta micro spectacole susţinute de cvartet de coarde, formaţie de violoncel, instrumentişti la vioară, flaut, pian şi solişti vocali: tenor, bas – bariton, soprană, mezzosoprană. Sunt doar o parte din proiectele noastre propuse pentru o perioadă de 3 ani.

-Vă mulţumim pentru modul în care vă implicaţi pentru cultura judeţeană, care poate sta, fără nici o oprelişte, în fruntea culturii naţionale şi chiar internaţionale. Vă dorim succes şi sănătate, pentru a putea duce mai departe proiectele importante pe care le-aţi girat prin calitatea dumneavoastră de bun manager.