Retrospectivă şi evaluare culturală 2008 a Centrului Judeţean pentru Cultură

Prin Hotărâre a Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud din mai 2002, a luat fiinţă Centrul Judeţean pentru Cultură care a reunit practic unele instituţii judeţene de cultură existente până atunci, şi anume: Centrul Judeţean de Conservare şi Promovare a Culturii Populare, Şcoala de Arte, Orchestra Profesionistă.

Pe parcursul celor aproape şapte ani de activitate în cadrul Centrului Judeţean pentru Cultură au intrat şi alte domenii de activitate respectiv arte plastice, literatură, muzică corală, muzică cultă, editura Arcade şi porţile sunt deschise şi pentru alte domenii cultural-artistice cum ar fi: teatru, muzică simfonică, fanfare etc.

Dacă în 2002 Centrul Judeţean pentru Cultură se numără printre cele 3 – 4 instituţii asemănătoare existente în ţară – Timiş, Caraş-Severin, Galaţi, Neamţ – astăzi doar câteva judeţe mai funcţionează cu o multitudine de instituţii judeţene de cultură în forma veche.

Multe state europene consideră realistă această formă de organizare a culturii, centrele culturale au mai multă consistenţă, mai multă forţă şi se apropie de mărimea partenerilor externi.

Concret, Centrul Judeţean pentru Cultură Bistriţa-Năsăud este organizat în servicii – Serviciul conservare, protejare şi promovare a culturii tradiţionale; arte plastice şi literatură – şef serviciu Ioan Pintea; Serviciul de promovare cultural-muzicală şi spectacol focloric „Dor românesc” – Şef serviciu Alexandru Pugna, director artistic Ştefan Cigu; Serviciul financiar-contabil, resurse umane şi administrativ – şef serviciu – contabil şef Dana Bonczidai; Serviciul de pregătire şi perfecţionare artistică Şcoala de Arte şi Meserii – şef serviciu Rozalia Fucă. Din 2008 C.J.C. face parte din Asociaţia Naţională a Centrelor Judeţene pentru Cultură având funcţia de vicepreşedinte şi are în coordonare regiunea de nord.

Obiectivele urmărite de la începutul existenţei sale de către Centrul Judeţean pentru Cultură au fost şi sunt:

• ridicarea nivelului de cultură al oamenilor de pe aceste meleaguri,

• promovarea valorilor culturale create de generaţii şi generaţii de oameni care au locuit acest teritoriu, români, saşi, unguri, ţigani, evrei,

• descoperirea şi conservarea tezaurului de cultură al judeţului nostru

• şi integrarea lui în circuitul naţional şi chiar european de valori culturale.

De asemenea, ne-am propus să facem cât mai uşor accesul tuturor spre actul de cultură concomitent cu crearea la cât mai mulţi concetăţeni a sentimentului de necesităţi culturale, de nevoia de cultură.

Am fost şi suntem instituţia care am făcut şi facem oferte şi servicii culturale.

Am crezut şi credem în valoarea educativă şi formativă a culturii şi în această direcţie am conlucrat cu sinceritate şi dăruire cu toţi factorii cu valenţe culturale: biserică, şcoală, primărie, asociaţii şi fundaţii culturale, oameni de cultură.

Ne-am străduit să rezolvăm toate solicitările cultural-artistice şi chiar şi de alt gen ale tuturor celor care au apelat la noi, am ieşit în întâmpinarea dorinţelor şi opţiunilor cultural-artistice ale cetăţenilor. Am asigurat la toate activităţile noastre un profund caracter cultural şi ştiinţific, artistic şi estetic. Am dat măreţie, seriozitate, profesionalism şi frumuseţe actului de cultură.

Condiţia primordială de a duce la îndeplinire obiectivele culturale propuse era de a avea la Centrul Judeţean pentru Cultură un colectiv de specialişti, de oameni cu o pregătire profesională de excepţie, cu o ţinută morală perfectă şi cu o dragoste şi un ataşament fără limite faţă de cultura neamului românesc.

Aceşti oameni trebuiau să fie slujitorii credincioşi ai culturii.

În momentul de faţă Centrul Judeţean pentru Cultură este format dintr-un colectiv de oameni excepţionali, un grup de entuziaşti, iubitori dar mai ales preţuitori ai culturii, foarte competitivi, foarte eficienţi, respectaţi în judeţ, iar pentru multe Centre Judeţene pentru Cultură din ţară suntem exemplu, un model de colectiv de oameni de cultură.

Octavian Goga – rapsodul pătimirii noastre – cum îl numea în 1905 profesorul său Vasile Goldiş – intervievat de Dimitrie Caracostea pe tema poeziei sale ca o evocare a ţării originare şi monografie a satului ardelean spunea: „Am cutreierat satul cu ochii deschişi, conştient că fac o analiză permanentă şi că fiecare clipă de contact al meu cu ţărănimea e o clipă de studiu, de interpretare. Am luat toate figurile tipice ale satului şi le-am făcut să defileze înaintea mea”. Cât de bine se potrivesc aceste cuvinte muncii noastre culturale. Cât adevăr în aceste cuvinte, a căror sens l-am însuşit spunând că Noi, colectivul Centrului Judeţean pentru Cultură lucrăm în cultură cu ochii larg deschişi!

Ne străduim să fim în ton cu cerinţele timpului în care trăim şi unde putem, chiar cu un pas înainte. Referenţii culturali în anul 2008 au fost prezenţi peste tot în ţară unde s-a făcut schimb de informaţii, schimb de experienţă, s-au inaugurat noi forme de exprimare artistică într-un cuvânt acolo de unde am putut învăţa ceva, sau am putut să ne evaluăm nivelul nostru de performanţă în raport cu cel naţional. Cred că am fost cel mai activ şi cel mai curios Centru din ţară fiind prezenţi în Iaşi, Suceava, Bacău, Neamţ, Galaţi, Olt, Gorj, Sibiu, Vâlcea, Teleorman, Tulcea, Alba, Mureş, Cluj, Caraş-Severin, Timiş, Maramureş. La noi au fost în schimb de experienţă Clujul, Timiş, Iaşi, Satu-Mare, Mureş, Olt, Tulcea, Bacău, Neamţ şi aşteptăm în primul trimestru vizita colegilor de la Galaţi.

Tot aici putem aminti fructuasele schimbări culturale cu comunitatea românilor din Ungaria (Gyula şi Bekescsaba) ca şi cele din republica Moldova.

Dacă astăzi Centrul Judeţean pentru Cultură Bistriţa-Năsăud este privit cu respect şi se bucură de o apreciere deosebită în ţară şi bineînţeles şi în judeţul nostru este datorită muncii acestui colectiv.

În acelaşi timp trebuie să afirm că tot ce s-a realizat pozitiv pe linie culturală în judeţul Bistriţa-Năsăud se datorează şi sprijinului, ca şi a obiectivelor fixate de Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud.

Consider, cunoscând destul de bine situaţia din ţară, că acest Consiliu Judeţean al judeţului nostru a fost şi este unul dintre cele mai receptive la necesităţile culturale ale cetăţenilor, care a sprijinit financiar şi logistic instituţiile judeţene de cultură, care are o deschidere deosebită spre nou, spre progres în cultură şi care a tratat totdeauna cultura cu respect şi cu ataşament faţă de problemele ei.

Pentru realizarea obiectivelor culturale ale judeţului, Centrul Judeţean pentru Cultură a trebuit să fie şi un centru metodologic, de orientare culturală dar şi un centru didactic, de învăţare a activităţii culturale şi un centru de execuţie care să realizeze activităţile culturale până când cei din teritoriu au putut să meargă pe propriile picioare.

Dacă în 2002 numărul de formaţii artistice în judeţ era cu mult sub posibilităţi, astăzi în judeţ fiinţează, cu o activitate bogată, cu o frecvenţă mai mare sau mai mică de spectacole un număr de 84 de formaţii artistice, formaţii cu care Centru Judeţean pentru Cultură a colaborat în anul 2008 şi care sunt formaţii de maturi şi formaţii de elevi, formaţii mixte, de dansuri populare, obiceiuri populare, tarafuri, dans modern, teatru nescris, grupuri corale, coruri bisericeşti etc.

În această cifră nu intră formaţiile de la oraşe şi municipiu.

Între aceste 84 de formaţii sunt un număr destul de important de formaţii deja cu tradiţie artistică, cu valoare artistică deosebită, cu un anumit renume şi prestigiu în judeţ şi în ţară dintre care remarcăm, şi să îmi fie permis să spun numai localitatea, spre mândria domnului primar dar şi a instructorilor şi a artiştilor, din Şanţ, Leşu – trişcaşi, Feldru, Urmeniş, Budeşti, Lechinţa, Budacu de Sus, Dumitriţa, Prundu Bârgăului şi Susenii Bârgăului, Bistriţa Bârgăului, Monor, Şieu, Şieuţ, Ruştior, Târlişua, Salva, Cireşoaia, Măgura Ilvei, Poiana Ilvei – trişcaşi, Căianu Mic, Telciu, Silivaşu de Câmpie.

Lor li se adaugă formaţii de certă valoare şi care încă trebuie să-şi facă stagiul de perfecţionare ca cele din: Josenii Bârgăului, Zagra, Dumitriţa, Şintereag, Silivaşu de Câmpie, Spermezeu, Malin, Sântioana, Ardan, Poiana Ilvei, Ilva Mică, Rodna, Runcu Salvei, Leşu – căluşari, Teaca, fanfarele din Buduş, Telciu şi Lechinţa.

Acestor formaţii li se adaugă un număr foarte mare de interpreţi foarte valoroşi care promovează un repertoriu autentic.

De menţionat că Centrul Judeţean pentru Cultură a avut ca domeniu principal de activitate cultura în mediul rural şi gradual am sprijinit şi am fost prezenţi şi în mişcările cultural-artistice din oraşe.

Centrul Cultural Municipal „George Coşuc” este o instituţie de cultură de prim rang şi în consecinţă în municipiu am fost prezenţi numai atunci când am fost solicitaţi să colaborăm.

În oraşele Beclean, Năsăud şi Sângeorz Băi am fost mai prezenţi şi am colaborat cu Casele de Cultură, Primăriile, şcolile, bisericile, pentru realizarea unei vieţi culturale de nivel urban.

Deşi în cultură şi în viaţa social-culturală cifrele nu sunt o măsură a valorii cred că e bine să menţionăm, totuşi, că în anul 2008 sub egida Centrului Judeţean pentru Cultură, cu colaborarea şi cu sprijinil oamenilor de cultură, a instituţiilor de cultură: primării, biserici, şcoli s-au realizat un număr de 562 manifestări culturale, iar formaţiile noastre, ale judeţului, au efectuat 25 de turnee în străinătate în ţări ca: Ungaria, Croaţia, Turcia, Polonia, Bulgaria, Franţa, Moldova, Cehia, Olanda, Italia, Germania, Danemarca, Serbia şi au participat la 93 de manifestări interjudeţene sau de nivel naţional.

Un rol determinant în reuşita actului artistic, a nivelului intelectual şi cultural a manifestării, o are instructorul – conducătorul formaţiei.

De pregătirea profesională, de nivelul intelectual şi de cultura acestuia depinde reuşita acţiunii culturale şi chiar viitoarul domeniului cultural pe care îl coordonează.

În judeţul nostru avem instructori artistici de mare valoare care lucrează cu responsabilitate, cu ştiinţă şi cunoaştere, cu stăpânire a culturii. Rezultatele se văd.

Factorii de decizie să ţină cont de faptul că principalul şi cel mai autorizat forum metodologic în domeniul culturii este C.J.C. Apelaţi la noi fără reţinere şi veţi fi serviţi cu promptitudine.

Acţiunea culturală, actul de cultură nu se poate desfăşura decât în condiţiile şi peisajul impus de aceasta.

În judeţul nostru starea căminelor culturale este foarte bună, ceea ce este o laudă la adresa primăriei. Primarii noştri au înţeles că prima impresie pe care şi-o face un vizitator este dată de starea în care se prezintă principalele instituţii: Primăria, Biserica, Şcoala, Căminul Cultural.

Felicitări pentru domnii primari care au asigurat această bază materială corespunzătoare pentru cultură.

Din păcate în Municipiul Bistriţa, nu avem o sală de spectacole care să întrunească cerinţele acestor zile. Noi ne străduim să creem o opinie care să determine oficialităţile să găsească o soluţie adecvată pentru intrarea în circuitul cultural a clădirii Casei de Cultură a Sindicatelor (Metropolis) şi a Sălii de Spectacole de la Apollo. În acest context al lipsei unor spaţii adecvate pentru cultură am obţinut sprijinul Consiliului Judeţean de a realiza o sală multifuncţională în incinta sediului Centrului Judeţean pentru Cultură în care să putem desfăşura şi spectacole de orice gen în faţa a 300-350 de spectatori dar să facem şi expoziţii sau alte activităţi.

Cu acelaşi efort vrem să facem şi un teatru în aer liber.

Până în luna martie vom realiza şi un studio de înregistrări al Centrului Judeţean pentru Cultură aparatura fiind deja achiziţionată, urmând să amenajăm spaţiul pentru a înregistra şi tezauriza Valorile Culturale ale judeţului.

Domnul preşedinte al Consiliului Judeţean Liviu Rusu a avut iniţiativa achiziţionării unei scene moderne mobile care să deservească activitatea culturală din judeţ, şi să reducă în mod substanţial cheltuielile pe care Primăria şi instituţiile de cultură le fac în acest sens.

În prezent, în judeţul nostru se organizează manifestări judeţene şi interjudeţene de mare cuprindere atât din punct de vedere al numărului de spectatori cât şi al numărului de artişti participanţi.

Lucrul cel mai important ar fi că la aceste manifestări au fost prezenţi un număr de aproximativ 60.000 de spectatori care într-un fel sunt participanţi la actul de cultură.

La festivalul de la Şieu participă în jur de 1.200 de artişti şi peste 3.500 de spectatori. Silivaşu de Câmpie – 750 de artişti, 3 – 4000 de spectatori, Urmenişul – 500 de artişti şi 1.500 de spectatori, Alaiul Nunţilor de pe Bârgău – 350 – 400 de artişti şi 1.500 – 2.000 de spectatori, Monor – 500 de artişti şi 2.000 de spectatori la care adăugăm: Festivalurile de la Ţagu, Telciu, Târlişua, Izvorul Tecii, Ilva Mare, Leşu, Cetate, dar şi manifestări de mare anvergură de la Şanţ, Feldru, Budacu de Jos, Josenii Bârgăului, Prundu Bârgăului, Zagra, Mocod, Milaş, Chiochiş, Cireşoaia, Măluţ, Teaca, Lechinţa, Visuia, Miceştii de Câmpie, Salva, Ciceu Giurgeşti, Ciceu Mihăieşti, Maieru etc.

Aproximativ 33.000 – 35.000 de spectatori au fost prezenţi la aceste manifestări care reprezintă peste 10% din populaţia judeţului nostru şi la care dacă adăugăm zilele oraşelor unde am fost prezenţi ajungem la un procent de 20% din populaţia Bistriţei şi Năsăudului fără a lua în calcul municipiul Bistriţa.

Puţine judeţe din ţară pot să raporteze o asemenea activitate.

Turda – 175 artişti bistriţeni şi 6.000 – 7.000 de spectatori – 9 ore de spectacol.

În numele Centrului Judeţean pentru Cultură vă mulţumesc tuturor celor prezenţi aici şi vă rog să transmiteţi aceleaşi mulţumiri şi celor cu care lucraţi acasă pentru că dumneavoastră toţi faceţi cinste judeţului Bistriţa-Năsăud prin preţuirea şi cinstirea culturii.

Centrul Judeţean pentru Cultură a încercat să echilibreze situaţia culturală a judeţului nostru. Dacă în perioada de început a activităţii, ponderea activităţilor culturale erau cele specifice culturii populare, în 2008 am ajuns la un echilibru prin impulsionarea activităţii în segmentul cult al culturii.

S-a reuşit să se înfiinţeze o Societate a Scriitorilor din judeţul Bistriţa-Năsăud care cuprinde scriitori, atât membri ai Uniunii Scriitorilor cât şi nemembri, care are o activitate remarcabilă, şi are pe lângă obiectivul de protejare şi afirmare a scriitorilor noştri şi acela de a dezvolta mişcarea cenaclurilor literare, de a conduce politica de tipărituri şi implicit de a ridica valoarea operelor literare creaţii autohtone.

Ţin să mulţumesc membrilor Societăţii Scriitorilor din Bistriţa-Năsăud pentru activitatea desfăşurată şi în mod special omului de cultură şi scriitorului Andrei Moldovan.

C.J.C. şi-a creat propria Editură – numită Arcade şi duce o politică activă de tipărituri. Noi am încercat, în măsura bugetului disponibil să sprijinim pe toţi creatorii de valoare din domeniul literaturii dar şi din alte domenii după ce lucrările lor au fost aprobate de comisia de lectură a Societăţii Scriitorilor din Bistriţa-Năsăud.

Au fost şi sunt nemulţumiri în acest domeniu dar trebuie să se înţeleagă că C.J.C. nu este o casă de ajutor şi nici o instituţie de creditare. Noi trebuie să promovăm valoarea.

Grupul Pro Opera format din solişti de operă originari din Bistriţa-Năsăud sau care trăiesc în Bistriţa-Năsăud şi care deja s-a impus ca o formaţie de mare valoare, care face un lucru extraordinar şi a căror rezultate se vor vedea în timp şi anume întoarcerea multor oameni, chiar locuitori ai satelor spre frumuseţea liedului, a ariei de operă, a pieselor instrumentale celebre.

Aceşti oameni şi vocile lor minunate devin pentru noi staruri de primă mărime şi începem să reţinem cu drag şi cu respect numele lui: Cristina Stăuceanu, Anita Hartig, Alexandra Hordouan, Horaţiu Ruşti, Ştefan Pop şi Cristian Lepădatu cărora o să li se adauge în curând şi alte nume şi voci remarcabile.

De asemenea sub conducerea profesoarei Ana Maria Răzoare, care este eminent dirijor şi conducător de formaţie corală s-au pus bazele corului cameral Tudor Jarda.

Ansamblul Profesionist „Dor românesc” în momentul de faţă format doar din orchestră profesionistă compusă din 15 instrumentişti şi 13 solişti vocali deci 29 persoane. Şef serviciu – Alexandru Pugna, director artistic şi dirijor – Ştefan Cigu, şef orchestră şi dirijor – Anghel Urs.

Este o formaţie artistică de mare valoare, cotată ca una dintre cele mai bune orchestre din ţară. Soliştii vocali sunt toţi performanţi, cu voci deosebite şi cu mare succes la public. De remarcat că în 2007 şi în 2008 au prezentat în judeţul nostru un număr de 45 – 50 de spectacole, lucru lăudabil.

S-a înfiinţat şi funcţionează cu rezultate foarte bune Asociaţia Artiştilor Plastici şi Artă Fotografică sub conducerea Georgianei Vrânceanu.

Necazul cel mai mare al judeţului nostru şi al municipiului este că în momentul de faţă nu există o sală care să găzduiască expoziţii de diferite genuri care să aibă o locaţie corespunzătoare şi care să corespundă cerinţelor tehnice actuale. Deci viaţa expoziţională suferă. Centrul Judeţean pentru Cultură caută să găsească un spaţiu adecvat în centrul Bistriţei pe care să-l închirieze şi să-i dea destinaţia de sală de expoziţie.

S-a înfiinţat şi funcţionează Asociaţia Meşteşugarilor şi Artizanilor din Bistriţa-Năsăud care are o sarcină foarte dificilă – aceea de a revigora meşteşugurile tradiţionale şi de a crea o piaţă de desfacere pentru produsele meşteşugăreşti ca şi de a găsi materii prime pentru meşteşugari.

C.J.C. prin această Asociaţie va realiza în acest an un Târg al olarilor de cuprindere naţională.

În majoritatea activităţilor noastre am căutat să avem ca şi partener Biserica. E o binefacere că doi oameni luminaţi şi cu mare dragoste pentru cultură stau în fruntea Protopopiatelor din judeţul nostru. Este vorba de părintele protopop Ioan Dâmbu la Năsăud şi de părintele protopop Alexandru Vidican la Bistriţa. Pe lângă sprijinul direct pe care l-am simţit din partea Domniilor lor, au reuşit să transmită preoţilor pe care îi păstoresc sentimente de colaborare şi de iniţiativă culturală. Noi suntem convinşi de faptele culturale la care am fost părtaşi că Biserica are un rol determinant în propăşirea culturală şi în iluminarea şi deşteptarea naţiei române.

Cuvântul preotului este credibil şi încă ascultat şi ne poate fi de real folos în păstrarea obiceiurilor, a portului şi a limbii naţionale.

Corul Osana al Protopopiatului Bistriţa – dirijor pr. Dragoş Cristian.

Muzică sacră – Năsăud

Sfinţiri de biserici

Redescoperire manifestări – Ţagu

Artă plastică

Mănăstiri, preoţi

Literatură

Coruri bisericeşti

O altă forţă organizată a societăţii actuale care s-a implicat foarte mult şi cu deosebit succes în mişcarea culturală este armata. În fruntea Garnizoanei Bistriţa stau ofiţeri de mare valoare, oameni de cultură şi mari iubitori de cultură şi ţin să remarc în acest sens pe domnul general Alexandru Rus şi pe domnul colonel Ioan Gaftone. Suntem onoraţi şi le mulţumim pentru colaborare şi le mulţumim pentru bucuria şi satisfacţia pe care o afişează atunci când fac ceva pentru cultură.

La toate manifestările noastre am avut un sprijin deosebit în asigurarea unui cadru civilizat şi disciplinat al manifestărilor din partea jandarmilor şi a poliţiei. Ne bucurăm că nu am avut nici un incident la aceste manifestări deşi au participat mii de oameni, am blocat parţial şosele principale de circulaţie, s-au adunat sute de autovehicule şi mulţumim public domnului comisar şef Olariu Liviu – adjunctul şefului Poliţiei Judeţene şi domnului colonel Cimuca Ioan – inspector-şef – Comandamentul Judeţean de Jandarmi Bistriţa-Năsăud.

Preţuim foarte mult Muzica Militară a Garnizoanei Bistriţa care de atâtea ori a dat solemnitate, calitate, bucurie celor mai importante manifestări culturale din judeţ şi respectăm talentul şi profesionalismul dirijorului şi conducătorului acestei formaţii căpitan Dumitru Stângaciu.

Tot la capitolul mulţumiri şi satisfacţii într-o colaborare a Centrului Judeţean pentru Cultură cu prestigioase instituţii de cultură remarcăm colaborarea fructuoasă cu: Casele de Cultură din Sângeorz-Băi – director Florin Hodoroga; Beclean – director George Harosa, Năsăud – director Pahone Pop, Casa Armatei Bistriţa – colonel (r) Florentin Archiudean, Casa Sindicatelor – Alexandru Câţcăuan şi Asociaţia Folclorică „Balada” Bistriţa – preşedinte Dorel Cosma, director Ioan Simionca, Biblioteca Judeţeană – director Olimpia Pop, Arhivele Statului – director Ioan Mureşan, U.A.P. – preşedinte Mircea Oliv, Societatea de Concerte – preşedinte Gavrilă Ţărmure, Muzeul Judeţean – director Gheorghe Marinescu şi Mircea Prahase, Societatea Corală „Andrei Mureşanu” – preşedinte dirijor Cornel Pop.

Îi felicităm pentru formaţiile deosebit de valoroase pe care le au şi care sunt şi trebuie să rămână etalon de valoare artistică, de autenticitate, de repertoriu şi frecvenţă a spectacolelor.

Preţuim foarte mult colaborarea pe care am avut-o cu Centrul Cultural Municipal „George Coşbuc” Bistriţa şi îi mulţumim domnului director Dorel Cosma pentru disponibilitatea şi amabilitatea manifestată faţă de Centrul Judeţean pentru Cultură.

Am sprijinit cu responsabilitate şi ne-am implicat exemplar în realizarea activităţilor culturale organizate pentru etniile germană, maghiară, rromă şi evreiască.

Trebuie să clarificăm definitiv criteriile şi modalitatea de colaborare sau parteneriat dintre C.J.C. şi alte instituţii cu valenţe culturale.

Toate activităţile desfăşurate de C.J.C., independent sau colaborare trebuie prevăzute în „Programul de activităţi pe anul 2009” şi aprobat de Consiliul Judeţean cu bugetul aferent. Dacă activităţile dumneavoastră nu sunt trecute şi nu sunt cuprinse în acest Program nu vă putem sprijini.

Doamnelor şi domnilor primari, directori de instituţii de cultură, instructori, artişti, cred că sunteţi de acord că activitatea din domeniul culturii face din noi persoane publice, personalităţi, oameni cunoscuţi şi apreciaţi, câştigând un anumit grad de popularitate. Este în acelaşi timp, cel mai eficient mijloc de contact prietenesc, normal, benefic pentru cetăţeni. Să folosim acest mijloc, această relaţie cu înţelepciune, cu sinceritate şi în folosul nostru care devenim mai accesibili pentru oameni dar şi în interesul cetăţenilor.

Câteva consideraţii privind activitatea viitoare:

Munca culturală trebuie să fie o permanenţă şi nu o campanie pentru că ea este o hrană spirituală a omului. Dacă se susţine teoria că munca l-a făcut pe om atunci cred că obiectul muncii a fost cultura.

Să promovăm cultura de valoare indiferent de riscuri, să avem curajul să spunem nu nonvalorii în cultură, să ne axăm activitatea culturală pe cunoaşterea necesităţilor exprimate de cetăţeni dar şi gândite de lideri.

Să fim atenţi la preferinţele cetăţenilor, dar să le şi orientăm cu discreţie şi inteligenţă spre un act educativ folosind cultura ca un principal factor civilizator.

Să conştientizăm pe toată lumea – român şi alte naţii – că poporul nostru este făuritorul şi posesorul unei mari culturi, că nu sutem nici geografic şi nici cultural la marginea sau în afara Europei.

Să ne cinstim şi să valorificăm moştenirea culturală a înaintaşilor şi să nu permitem ca uitarea, de multe ori voită, să cadă peste lucrurile care reflectă inteligenţa şi calitatea neamului nostru.

Închei punând o întrebare generală: ce este şi cine este un om de cultură?

Răspunsurile vor fi diferite.

Îmi permit să vă sugerez o variantă de răspuns: toţi acei care cu responsabilitate, cu ştiinţă, cu dragoste fac ceva mai mult sau mai puţin, dar cu intenţie declarată pentru promovarea culturii ca una din cele mai minunate creaţii ale omului este om de cultură.

Consider că toţi cei prezenţi aici şi marea oaste culturală care a rămas în localităţile judeţului nostru suntem şi sunt oameni de cultură.

Nicolae Gălăţean

director