Nicolae Gălăţean : Am muncit cu sinceritate şi cu mare dragoste pentru cultură. Chiar m-am dăruit

Rep.: - Domnule profesor Nicolae Gălăţean, după 41 ani de activitate în slujba culturii, am înţeles că doriţi să vă retrageţi. Am dori, pentru cititorii noştri, cu acordul dumneavoastră, să facem un remember al acestor ani.

Nicolae Gălăţean: Am intrat în activitatea socială şi culturală în anul 1967. Am început ca profesor de istorie, iar din anul 1968, odată cu reforma administrativă, am fost solicitat să lucrez în sistemul cultural al judeţului, la Comitetul de Cultură şi Artă. Apoi, deoarece aşa prevedea legea, am făcut trei ani de stagiu astfel încât anul 1969 mă găsea ca director la Şcoala din Arbore, judeţul Suceava, unde am profesat până în 1971. La solicitarea primarului Andrei Weingartner, am acceptat funcţia de director al Casei Municipale de Cultură Bistriţa. În anul 1983, prim-secretarul Mihai Marina m-a numit vicepreşedinte al Comitetului de Cultură şi Educaţie Socială, unde am funcţionat până în decembrie 1989. Din februarie 1990, odată cu Revoluţia, s-au produs schimbări în cultură, iar eu am fost membru în CPUN, apoi director la Casa de Cultură a Tineretului.

Rep.: - Anul 2002 a fost decisiv pentru cultura judeţului, dv. aţi fost rugat să acceptaţi funcţia de director al unei noi instituţii.

N.G.: - Aşa este. Din 2002 sunt director al Centrului Judeţean pentru Cultură Bistriţa-Năsăud, până în momentul de faţă pe baza a patru examene de manager. Totalizând toată această perioadă, pot spune că am muncit cu sinceritate şi cu mare dragoste pentru cultură. Chiar m-am dăruit. Cultura, spun cu regret, a fost mai importantă decât familia mea.

Rep: - Putem face o caracterizare a culturii în cele două etape ale ei, până la Revoluţia din 1989 şi după?

N.G.: - Până în anul 1990 cultura s-a făcut ca sarcină de stat. Aveam un plan cantitativ şi calitativ care trebuia dus la bun final. S-a pus un accent deosebit pe menţinerea şi promovarea culturii populare în fabrici, instituţii. Cultul personalităţii de care se tot vorbeşte l-au făcut anumiţi conducători locali din exces de zel. Judeţul nostru a avut o cultură populară care n-a fost absolut deloc afectată de acest cult. Cântecele Valeriei Peter Predescu despre ţară erau foarte frumoase. Promovarea specificului zonal şi naţional era o deviză. Atunci au apărut primele expoziţii de artă plastică şi s-au descoperit mulţi pictori, primele expoziţii de artă populară şi au fost promovaţi meşteşugarii. Era o adevărată emulaţie culturală de poezie, piese de teatru, dansuri moderne. În judeţul nostru apărea „Mărul de Aur”, festival unic în ţară. Toate activităţile culturale aveau un puternic caracter educativ, care avea în prim plan omul nou. Se punea accent pe calitate şi seriozitate. Saloanele „Liviu Rebreanu”, spre exemplu, adunau la Bistriţa cei mai importanţi critici literari şi cei mai valoroşi scriitori, având o ţinută şi un nivel intelectual deosebit. După ’90 au venit lucrurile grave din cultura românească, cu repercusiuni mari, pe motiv că toată cultura era produsul Cântării României, că trebuie negată şi aruncată la gunoi. A urmat o perioadă lungă de gol cultural, mulţi negându-şi modul în care au fost afirmaţi, atât poeţi, cât şi solişti. Spre sfârşitul deceniului 90 a început să se reevalueze actul cultural, iniţiindu-se un nou proces de reabilitare al culturii. Răni în cultură sunt şi astăzi, dând exemplu doar casele de cultură al sindicatelor, adevărate focare de cultură înainte de 89, care astăzi sunt pline de buticuri. Formaţiile tineretului au dispărut, sistemul de învăţământ nemaipromovând aşa cum trebuie actul cultural. A dispărut mişcarea corală, înfiinţată la noi în secolul XIX.

Rep.: - La 8 ani de la înfiinţarea Centrului Judeţean pentru Cultură câte dintre aceste goluri s-au umplut?

N.G.: - De activitatea Centrului, cel mai mult a beneficiat cultura populară şi, cu regret spun că, sunt judeţe în care partea tradiţională a dispărut. Dintre zonele în care se păstrează autenticul aş aminti Maramureşul şi Suceava care, alături de Bistriţa-Năsăud, sunt bine postate la nivel de ţară în ceea ce priveşte conservarea tradiţiilor. În 2002 activitatea cultură în judeţ era la un nivel mai mic, iar în momentul de faţă Bistriţa-Năsăud este un judeţ cunoscut şi apreciat în ceea ce priveşte cultura, cu o instituţie culturală profesionistă, prin competenţa colectivului, care are o mare putere de muncă. Obiectivul Centrului a fost să refacă şi să revigoreze activitatea culturală, de la înfiinţare până acum, prinzând în circuitul cultural aproape toate comunele din judeţ. Cel puţin 70% dintre comune au, în momentul de faţă, forţa culturală de a organiza o manifestare artistică cu formaţii locale, iar 90% dintre primari sunt foarte interesaţi şi implicaţi în aceste manifestări.

Formaţiile şi valorile culturale ale judeţului nostru sunt cunoscute şi apreciate în momentul de faţă în toată ţara. Avem 40 de ansambluri săteşti, la care se adaugă cele din oraşe şi profesioniştii de la „Dor Românesc”. Avem 12 solişti de operă, 2 pianişti profesionişti care pot susţine spectacole la un înalt nivel artistic şi care, zilele trecute, au imprimat un CD cu operă. Mişcarea corală a fost susţinută prin promovarea corurilor bisericeşti, prin festivalul de muzică corală sacră „Tudor Jarda”, prin deplasarea acestor formaţii în alte judeţe, prin implicarea în actul artistic şi sprijinirea materială a corurilor şcolare, în special a Liceului de Muzică. Am reuşit să dăm valoare culturii etniilor, amintind aici festivalul Interetnic, dar şi manifestările locale. Am căutat să impulsionăm activitatea meşteşugărească din Asociaţia Meşterilor din Bistriţa-Năsăud, pentru care am organizat un târg de desfacere a produselor, în proiectul nostru fiind şi realizarea unui atelier de olărit.

Asociaţia Artiştilor Plastici Bistriţa-Năsăud are un spaţiu de nivel european, Art Galeria, situat pe Pietonalul municipiului. Am sprijinit foarte mult scriitorii prin Societatea Scriitorilor Bistriţa-Năsăud, cu sume de bani în publicarea operelor. Activitatea foto a fost bine reprezentată la nivel judeţean, dar şi naţional, fiind primii care am organizat un colocviu al cluburilor foto profesioniste din România şi o tabără foto cu tema „Gospodăriile ţărăneşti tradiţionale” a cărui finalitate va fi un album despre judeţul nostru. Am căutat să promovăm activitatea culturii din judeţ prin publicaţia noastră, bine apreciată la nivel naţional, „Revista ilustrată”. Am sprijinit activitatea fanfarelor care, deşi aveau o tradiţie, au dispărut în ultimii ani. Am acordat un sprijin substanţial fanfarelor din Telciu şi Rodna, unde am organizat şi un festival şi se doreşte revigorarea fanfarelor din Lechinţa, Teaca, Budeşti, Pietriş.

Rep.: - Care sunt calităţile unui bun manager cultural?

N.G.: - Un nivel de cultură şi viziuni culturale aparte pentru că, un manager cultural nu conduce un sector din cultură, ci cultura în complexitatea ei. Trebuie să fie inteligent, cu o mare putere de adaptabilitate, deschis spre orice iniţiativă, punctual şi de cuvânt, să aibă o ţinută morală decentă. Să-şi promoveze colaboratorii şi să le dea posibilitatea să se afirme. Să fie conştient că rezultatele muncii sunt ale colectivului şi nu ale persoanei sale. Să iubească cultura şi pe cei care o fac. Să respecte oamenii pentru că cultura este elementul principal care-l defineşte pe om. Să fie un vizionar.

Rep.: - Câteva dintre obiectivele care ar trebui duse la bun sfârşit de cel care va ocupa funcţia de director al CJC?

N.G.: - Din punct de vedere al bunurilor materiale, lipsesc două lucruri foarte importante. În primul rând, o sală pentru activităţile multiple culturale care este cuprinsă în planul de acţiuni în incinta sediului nostru. Până în momentul de faţă este pregătită documentaţia, lucrările urmând a fi înaintate când vor fi fonduri. Apoi, realizarea de spaţii expoziţionale în oraşe, referindu-ne aici la Năsăud, Beclean şi Sângeorz-Băi, unde nu ai unde face o expoziţie de artă plastică sau populară. Având în vedere că un ansamblu profesionist nu este numai o instituţie de spectacole, ci şi de păstrare şi transmitere a tradiţiilor, mi-aş dori foarte mult ca „Dor Românesc” să aibă şi o echipă de dansatori profesionişti, deoarece sunt cei care vor trebui să păstreze şi să transmită mai departe cultura autentică.

Rep.: - Un mesaj pentru colegii de la Centrul Judeţean pentru Cultură şi pentru artiştii din judeţ.

N.G.: - Sunt mândru că am lucrat în cultura judeţului Bistriţa-Năsăud. Sunt mândru că las la Centrul Judeţean pentru Cultură un colectiv de excepţie, de oameni cu personalitate, oameni de cultură, de cuvânt, harnici şi care vor să facă totul pentru actul cultural. De asemenea, sunt foarte bucuros şi satisfăcut că în judeţ există un număr mare de oameni care fac cultură şi o fac cu sinceritate, inteligenţă şi pricepere. Mă închin în faţa acestor oameni şi îi preţuiesc foarte mult.

Rep.: Domnule director Nicolae Gălăţean vă mulţumesc foarte mult pentru sinceritatea dumneavoastră şi ţin să vă mulţumesc pentru cei opt ani în care am colaborat foarte bine. Sunteţi un manager cultural de excepţie de la care au ce învăţa cei care vin din urmă. Aţi reuşit să aduceţi Centrul Judeţean pentru Cultură de la subsolul fostei case al lui Ceauşescu într-unul dintre cele mai moderne spaţii din ţară, fapt confirmat şi apreciat de către colegii directori de la nivel naţional. Sperând că am învăţat şi eu ceva din colaborarea cu dumneavoastră, vă mulţumesc foarte mult pentru felul în care aţi ştiut să promovaţi actul cultural prin intermediul presei, vă doresc multă sănătate şi sper ca următorul director care vine în această instituţie să păstreze specialiştii de aici, cu care dumneavoastră v-aţi înţeles foarte bine, ca într-o familie, şi să sprijine toate ramurile culturii. Pentru că altfel vom avea cu toţii de pierdut.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5